Jurnalist maghiar: Înaintea Revoluției din 1989, România se pregătea de război cu Ungaria

Publicat: 26 12. 2014, 17:17
Foto: rfi.ro

România se pregătea de război cu Ungaria, înainte de Revoluţia din Decembrie 1989. Un jurnalist maghiar susţine în cărţile sale că ar fi consultat arhivele Securităţii române şi ungare, din care reiese că Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat forţelor armate să aibă rachete pregătite, astfel încât să poată riposta, în cazul unui atac din partea Ungariei. Planurile dictatorului aveau loc în contextul în care la Budapesta existau îngrijorări legate de comunitatea maghiară din România. Istoricii cataloghează dezvăluirile drept teorii conspiraţioniste, născute din încercarea de manipulare a Securităţii române.

Jurnalistul maghiar Arpad Szoczi lansează, în cartea sa, o ipoteză surprinzătoare cu privire la relaţia dintre România şi Ungaria. Înainte de evenimentele din decembrie 1989, ţara noastră era pregătită să intre în război cu statul vecin, susţine jurnalistul.

Potivit unor documente din arhivele securităţii române şi ungare, Nicolae Ceauşescu ar fi ordonat armatei să aibă rachete pregătite, astfel încat sa riposteze în cazul unui atac din partea Ungariei. Informaţia a fost confirmată de către premierul maghiar de la acea vreme, Miklos Nemeth, scrie jurnalistul. Astfel, ţara noastră ar fi cumpărat şapte rachete fabricate în China pe care le-ar fi îndreptat către centrala nucleară Paks din Ungaria.

„Între România şi Ungaria existau tensiuni alimentate de virajul progresiv, în a doua jumătate a anilor ’80, atât al Ungariei, cât şi al Romaniei, către naţionalism, un naţionalism xenofob. Ceauşescu a încercat să se legitimeze prin ultranaţionalist, au apărut o serie de cărţi anti-maghiare şi s-au reluat iarăşi poveştile despre masacrele de la 1848 ale magnaţilor contra ţăranilor din Transilvania”, susţine istoricul Ovidiu Pecican.

Acesta spune că fostul dictator Nicolae Ceauşescu devenise un personaj incomod pentru liderii din regiune. Relaţiile dintre Ceauşescu şi liderii mondiali au avut de suferit când dictatorul a jucat prea mult „cartea patriotismului”. Din cauza nationalismului său, ar fi apărut neînţelegeri şi s-au stricat relaţiile dintre acesta şi ultimul conducător al Uniunii Sovietice Mihai Gorbaciov, care venise să pledeze pentru deschidere la Bucureşti.

Toate acestea au fost motive pentru adâncirea tensiunilor dintre Ungaria şi România, dar de aici până la izbucnirea unui război este cale lungă, susţine însă istoricul Ovidiu Pecican. El pune naşterea acestor teorii conspiraţioniste pe seama încercării de manipulare a Securităţii române.