Joseph Stiglitz: Germania a zdrobit Grecia pentru a doua oară după război. Dacă Grecia continuă pe calea austerităţii, va avea de-a face cu o depresiune economică fără precedent

În criza Greciei, Germania refuză să discute despre reducerea datoriilor, deși ea însăși a avut parte de una dintre cele mai mari reduceri a datoriilor din istorie și de un ajutor necondiționat din partea americanilor (Planul Marshall). Mai mult, Germania a ieșit bine și din lupta propagandistică, reușind să formeze despre Grecia imaginea că este un stat eșuat, care refuză să accepte condiții minimale în schimbul unui ajutor generos.

Totuși, scrie Joseph Stiglitz pentru Time, faptele indică altceva. De la jumătatea anilor 1990 și până la începutul crizei, economia greacă a crescut cu o medie anuală de 3,9 la sută, față de media europeană de doar 2,4 la sută, elenii au luat măsurile de securitate în serios, reducând cheltuielile și sporind taxele, și chiar au obținut excedent primar. Situația lor fiscală ar fi fost impresionată, spune Stiglitz, dacă economia nu intra în depresiune, fapt ce s-a produs deoarece grecii au făcut ce li s-a cerut, nu pentru că nu au făcut.

Dacă grecii vor fi dați afară din zona euro, iar Banca Centrală Europeană va refuza să acționeze drept creditor de ultimă instanță, Grecia nu va mai putea face altceva decât să emită o monedă paralelă. Acest lucru nu este, însă, sfârșitul lunii, căci monedele apar și dispar. Oricum, crede Stiglitz, euro este doar un experiment de 16 ani, prost conceput  și făcut să nu funcționeze (în timpul unei crize, banii se scurg din țara slabă către băncile din statele puternice, creând divergențe).

PIB-ul de astăzi este cu cel puțin 17 la sută mai mic decât ceea ce ar fi fost dacă Europa urma o creștere pe modelul celei de dinainte de trecerea la euro, moneda europeană având mult de-a face cu această performanță slabă.

Tranziția de la euro la un euro grecesc nu va fi ușoară. Guvernul își va recapitaliza băncile cu noua monedă, va continua cu controlul capitalului, va restricţiona extragerile din conturi și va facilita transferul de bani în interiorul sistemului bancar. Banii din interiorul sistemului bancar vor fi uşor devalorizaţi, iar pensionarii vor trebui să aiba parte de un tratament special.

Între timp, grecii vor începe un proces de restructurare a datoriei, după cum și FMI spune că este necesar. Ei ar putea lua exemplul Argentinei şi să schimbe actualele obligaţiuni pe obligaţiuni legate de PIB, astfel încât plăţile să crească pe măsură ce Grecia va fi mai bogată (asemenea obligațiuni pun în acord scopurile creditorilor cu cele ale datornicilor, spre deosebire de actualul sistem, în care Germania beneficiază de pe urma fragilității Greciei).

Joseph Stiglitz mai susține că Grecia poate supraviețui foarte bine fără fonduri de la FMI și zona euro. Grecia a făcut o treabă atât de bună ajustându-și economia încât, dincolo de faptul că plătește datoriile actuale, mai este și pe surplus. Ea nu este dependentă nici de FMI, nici de zona euro pe piețele financțiare, ea având un surplus de cont curent de 1-5 la sută, fără exporturile de petrol. Grecia va putea depăși criza mai ales dacă prețul petrolului rămâne scăzut și dacă noua monedă se va devaloriza puțin pentru a atrage turiștii și încuraja exporturile.

După ce Argentina și-a restructurat datoria și a devalorizat moneda, a avut cea mai mare creștere economică din lume, după China, până în 2008. Chiar dacă fiecare țară este diferită, între cele două există asemănări izbitoare: ambele au fost strangulate de austeritate, ambele s-au trezit cu șomaj mare, sărăcie și suferințe imense din cauza măsurilor FMI. Argentinenii ar fi ajuns și mai rău dacă nu ar fi spus NU. Asemenea ei, Grecia va avea de-a face cu o depresiune economică fără precedent dacă va continua pe calea austerității.

Așa cum au fost generoși cu germanii, americanii trebuie acum să fie generoși și cu grecii, care au fost zdrobiţi pentru a doua oara în ultimul secol de Germania, de această dată cu sprijinul troicii. La nivel tehnic, Rezerva Federală trebuie să creeze o linie pentru Banca centrală a Greciei, cea care, în cazul în care BCE va refuza, va trebui să preia rolul de creditor de ultimă instanţă. Grecia are nevoie de ajutor umanitar neconditionat. Americanii trebuie să cumpere produse grecești, să-și petreacă vacanțele în Grecia și să-i arate acea omenie pe care partenerii europeni nu au fost capabili să o demonstreze.