Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO, candidează la postul de guvernator al Băncii centrale din Norvegia. Ministerul norvegian al Finanțelor a primit 22 de solicitări de înscriere până la termenul-limită de 9 decembrie, conform precizărilor făcute de instituție, și vrea să fie ales un nou guvernator până la începutul lui 2022, potrivit Bloomberg.
Informația a generat o oarecare controversă în Norvegia. În vârstă de 62 de ani, el a fost prim-ministru de două ori și este afiliat laburiștilor de la guvernare. De altfel, actualul premier al țării, Jonas Gahr Store, este ucenicul său politic și un prieten apropiat.
O altă candidată la șefia Băncii centrale a Norvegiei este actuala vice-guvernatoare, Wolden Bache (48 de ani). Mulți o văd ca având cele mai mari șanse să îl succeadă în funcție pe Oysten Olsen, care a anunțat încă din vară că va face un pas în spate în februarie 2022, după un mandat de 11 ani.
Dacă va fi aleasă în funcție, Wolden Bache va deveni prima femeie-guvernator al Norvegiei și doar a treia din istoria regiunii nordice (după Sirkka Hamalainen-Lindfors a Finlandei, respectiv Bodil Nyobe Andersen a Danemarcei).
Născut pe 16 martie la Oslo și tată a doi copii, Jens Stoltenberg este secretarul general al NATO și a fost premier al Norvegiei în perioada 2000-2001, respectiv 2005-2013. Atât din aceste funcții, cât și ca delegat special la ONU, el s-a arătat ca fiind susținătorul unei cooperări transatlantice și globale mai largi.
Sub conducerea lui Stoltenberg, spune Alianța Nord-Atlantică, „NATO a răspuns unui mediu de securitate mai provocator prin implementarea celei mai mari întăriri a apărării sale colective după Războiul Rece, sporind pregătirea forțelor sale și desfășurând trupe în partea de est a Alianței”.
Jens Stoltenberg are la bază studii economice și provine dintr-o familie cu multă tradiție în politica norvegiană. Dacă tatăl său a fost ministru de externe, mama sa a fost secretar de stat. El a intrat în politica norvegiană în anii `80, iar înainte de a deveni secretar general al NATO i-a condus pe laburiștii norvegieni, principala formațiune politică din istoria recentă a țării.