Într-o intervenție în Parlamentrul European, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că țările UE și NATO trebuie să susțină Ucraina chiar dacă asta le costă. Trebuie să plătim acest preț acum, căci altfel mai târziu ne va costa mai mult.
Ieșind din tonul său calm, Stoltenberg a susținut că e o chestiune de morală să ajuți victimele unei agresiuni brutale. Dar și dacă nu ne pasă de asta, ar trebui să ne pese de propria noastră securitate, căci o Ucraină învinsă înseamnă o Europă mai vulnerabilă agresiunii rusești.
Oficialul NATO a mai precizat, în finalul intervenției sale, că n-ar trebui să ne mai plângem pentru că noi pierdem bani. Ucrainenii pierd oameni.
„Da, e extrem de important ca noi, ca politicieni, să ne asigurăm că țările noastre oferă suport Ucrainei. Și nu doar să ofere suport, ci un suport substanțial Ucrainei pe termen lung. Asta va avea un preț.
Sancțiunile sunt importante, dar, desigur, și susținerea militară, sprijinul umanitar, sprijinul economic. Acestea au un preț. Dar prețul dacă nu oferim aceste lucruri e mult mai mare.
În parte pentru că, pentru mine, e o chestiune de morală. E vorba aici de o națiune suverană, independentă cu peste 40 de milioane de oameni. O națiune din Europa, care e brutal atacată de o mare putere.
Dacă nu reacționăm la asta și după ceea ce am văzut în Bucha și alte locuri… Asta ar încalca înțelegerea mea a ceea ce înseamnă un comportament decent al vecinilor și prietenilor Ucrainei.
Așa că bineînțeles că există un preț!
Dar să nu acționezi și să lași brutalitatea aia să continue și să lași ca brutalitatea Rusiei să fie premiată, pentru mine asta e un preț mai mare”, a susținut oficialul NATO
Acesta a explicat apoi de ce UE și NATO au un interes cât se poate de practic și personal să susțină Ucraina, dincolo de aspectele morale.
„În al doilea rând, e în interesul nostru să ajutăm Ucraina. Trebuie să înțelegeți că dacă Ucraina pierde, asta e un pericol pentru noi. Asta va face Europa mai vulnerabilă în fața agresiunii rusești.
Pentru că lecția învățată de la Georgia în 2008, de la anexarea Crimeei în 2014, de la subminarea Donabasului în 2014, apoi invazia brutală la scară largă dictată de către președintele Putin în februarie, lecția e că-și pot folosi forța să-și facă voia.
Vor să restabilească sferele de influență, în care marile puteri decid ce pot face vecinii lor mai mici. Asta ne va face pe toți mai vulnerabili.
Deci și dacă nu-ți pasă de aspectul moral ca să-i susții pe ucrainenii, ar trebui măcar să-ți pese de propriile tale interese de securitate”, a continuat acesta.
„Așa că trebuie să plătești, să plăteși pentru sprijin, să plătești pentru ajutorul umanitar, să plătești pentru efectele sancțiunilor economice, pentru că alternativa e să plăști un preț mai mai mare mai târziu.
Și mai gândiți-vă la un lucru: da, plătim un preț, dar prețul pe care-l plătim noi, ca UE, ca NATO, e un preț pe care-l măsurăm în monedă, în bani. Prețul pe care ei (ucrainenii) îl plătesc e măsurat în viețile pe care le pierd zi de zi.
Așa c-ar trebui să încetați să vă mai plângeți și să ieșiți în față și să acordați sprijin. Punct”, a încheiat Jens Stoltenberg.