Jean-Claude Juncker reclamă închiderea granițelor naționale din UE / Ce spune fostul președinte al Comisiei Europene despre planul european de recuperare economică
Fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a exprimat opoziția față de închiderea granițelor naționale din UE, catalogând mișcarea drept una „fără sens”, într-un interviu pentru Deutsche Welle, potrivit Politico.
Jean-Claude Juncker reclamă închiderea granițelor naționale din UE
Luxemburg, țara natală a lui Juncker, a fost lovită puternic, în martie, atunci când Germania a impus controale la granița cu Marele Ducat, într-o încercare de a limita răspândirea noului coronavirus.
„A forțat mii de călători germani transfrontalieri să facă ocoluri enorme. A fost un nonsens. Au închis granițele fără să se gândească la oamenii care ar putea fi victimele unei decizii atât de arbitrare”, a afirmat Juncker.
Comisia Europeană a prioritizat restaurarea liberei circulații în zona Schengen, cerând statelor membre să renunțe la controalele de la frontierele naționale pe cât posibil. Spre exemplu, Germania a prezentat deja planul de a relaxa restricțiile referitoare la călătorii străini, începând din 15 iunie.
De altfel, nu este pentru prima oară când Bruxelles sau oameni cu experiență în establishmentul european vorbesc despre nevoia de a ridica restricțiile de la granițele naționale. Chiar și Comisia Europeană a anunțat că un astfel de pas ar trebui făcut, gradual, pe de o parte și pentru a salva turismul, unul dintre cele mai afectate sectoare economice în timpul crizei COVID-19. Acest aspect este invocat în strategia „Europa are nevoie de o vacanță”.
Fostul președinte al Comisiei Europene, despre relansarea economică a Europei
Totodată, Jean-Claude Juncker a vorbit și despre planurile europene de recuperare economică, numind fondul de relansare de 500 de miliarde de euro, care a fost propus de Franța și Germania, drept „răspunsul corect”.
„Permite Uniunii Europene să răspundă cu solidaritate, în special pentru membrii din sudul Europei. Este absolut necesar”, a subliniat el.
Totuși, opinia sa nu este unanim împărtășită. Unul dintre cei care au descris mișcarea franco-germană ca fiind insuficientă este Giuseppe Conte, premierul Italiei, însă chiar și el recunoaște că este un pas semnificativ pentru relansarea economiilor europene.
„Dacă vrem să depășim această criză împreună, ca o uniune de interese și valori comune, trebuie făcute mult mai multe lucruri”, a afirmat liderul italian.
România și-a exprimat și ea poziția cu privire la planul european de recuperare economică, prin vocea lui Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, care a participat la reuniunea Ecofin. Demnitarul a cerut ca instrumentul să fie nediscriminatoriu la nivelul celor 27 de state membre UE și să se concentreze pe marile priorități, inclusiv pe investiții.
„Planul de recuperare economică trebuie pus în aplicare rapid, fără birocraţie şi condiţionalităţi inutile, să se axeze pe marile priorităţi, pe investiţii, pe necesităţile statelor membre mai puţin dezvoltate. Mai ales pentru acestea, este important să punem accentul pe granturi”, declara Florin Cîțu.