Japonia: Numărul de sinucideri crește alarmant, în contextul crizei Covid-19
Pandemia de Covid-19 a dus la creșterea alarmantă a cazurilor de suicid în Japonia. Autoritățile de la Tokyo raportează că octombrie este a patra lună consecutiv când numărul de sinucideri crește.
Japonia: Numărul de sinucideri crește alarmant
Potrivit datelor preliminare publicate de autoritățile japoneze, numărul total de sinucideri a fost de 2.153 în octombrie, cu peste 300 mai mare decât în luna anterioară și cel mai ridicat bilanț lunar din mai 2015, scrie Reuters.
Din cazurile înregistrate în octombrie, 851 au fost femei, o creștere cu 82,6% față de aceeași lună din 2019. Numărul sinuciderilor în rândul bărbaților a crescut de asemenea cu 21,3%.
Activiștii antisuicid punând trendul pe seama impactului economic al pandemiei de COVID-19 în special în rândul femeilor.
STUDIU: Unu din cinci oameni care au fost infectați cu Covid-19 pot dezvolta tulburări psihice
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford din Marea Britanie, riscul dezvoltării unei bolimintale, după infecția cu Covid-19, este foarte mare.
Anxietatea, depresia și insomnia sunt des întâlniteîn rândul pacienților care au suferitde COVID-19, iar specialiștii spun căriscurile de a dezvolta demențăsunt mai mari la cei infectați cu noul coronavirus.
Mai exact, studiul arată că unul din cinci oameni care au fost infectați cu Covid-19 pot dezvolta tulburări psihice, în 3 luni de la infectare.
De asemenea,studiul a constatat că persoanele care se confruntau deja cu tulburări psihice au fost cu 65% mai predispuse la diagnosticarea cu COVID-19.
Cu ce sechele pot rămâne cei vindecați de Covid-19
„Sunt o serie de sechele care pot să rămână pacienții vindecați de coronvirus, în funcție de gravitatea bolii pe care a parcurs-o pacientul. Dacă vorbim de un pacient extrem de grav care a necesitat suport de ventilație artificială, acolo există un risc cunoscut de a dezvolta ulterior fibroză pulmonară sau alte complicații legate de procedura în sine de intubare, stenoze traheale. Există predispoziția ca pacientul să dezvolte mai frecvent o altă infecție respiratorie. Există multe complicații și sechele care pot să rămână, însă de departe cea mai frecvent discutată în momentul de față este fibroza pulmonară.
Pacientul s-ar putea să rămână pe termen lung cu un necesar chiar de oxigen. Pot apărea complicații, dar repet, ele depind foarte mult de forma bolii pe care a parcurs-o pacientul. În general, dacă vorbim de formele ușoare, obișnuite, probabil că vorbim de o perioadă de convalescență care durează 2-3 săptămâni manifestată printr-o stare de oboseală mai accentuată decât de obicei. Aici nu vorbim de complicații pe termen lung. Însă, dacă vorbim de formele grave, acolo sigur sunt o serie de complicații care nu țin neapărat de infecția cu coronavirus, ci de gravitatea bolii”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiță,medic primar boli infecţioase de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.