Istoria este ciclică, iar lumea a trecut de mai multe ori prin momente de criză, dar mai devreme sau mai târziu conflictele au luat sfârșit. Omenirea a trecut printr-o multitudine de situații complicate, dar a reușit să le rezolve. Se pare că anul 2022 va fi o încercare pe care va trebui să o trecem cu brio.
Pe 16 – 28 octombrie 1962 a căzut Criza Rachetelor din Cuba – o confruntare politică, diplomatică și militară extrem de tensionată între URSS și SUA, care a adus omenirea în pragul când Războiul Rece s-ar putea transforma într-unul nuclear. Penultima zi a crizei, 27 octombrie, se va numi mai târziu „Sâmbăta Neagră” – tocmai în această zi echipajul sovietic de apărare aeriană a doborât aeronava U-2 a pilotului Rudolf Anderson deasupra Cubei.
Tot atunci, tunurile antiaeriene cubaneze au tras asupra a două avioane de recunoaștere foto a Marinei SUA. Militarii așteptau de la John F. Kennedy, care ocupa atunci funcția de președinte al Americii, măsuri decisive. În același timp, Fidel Castro i-a propus lui Nikita Hrușciov să lanseze un atac nuclear preventiv asupra Statelor Unite. Cel din urmă, spunând că „tovarășul Fidel Castro” și-a pierdut nervii și că negocierile cu americanii merg bine. Așa că „Sâmbăta Neagră” a devenit ziua în care lumea era cel mai aproape de un război nuclear global, dar totul s-a rezolvat.
Pe 9 noiembrie 1979, pe măsură ce armistițiul relativ dintre Uniunea Sovietică și America a devenit din nou tensionat (într-o lună, URSS va trimite trupe în Afganistan, iar Statele Unite vor boicota Jocurile Olimpice de la Moscova), Asistentul de Securitate Națională al SUA a fost trezit de un apel telefonic de urgență.
Un reprezentant al NORAD (North American Aerospace Defense Command) i-a raportat lui Zbigniew Brzezinski că URSS a lansat 250 de rachete pe pământ american. În timpul confirmării informațiilor, datele au fost actualizate: potrivit acestora, deja fuseseră lansate 2.200 de rachete. Au trecut șase minute de la anunțarea alarmei până la anularea acesteia, armata a inițiat protocoale de urgență în cazul unui război nuclear, avioanele de luptă au fost ridicate în aer, se pregătea un apel către președinte, iar al treilea apel a salvat omenirea de o catastrofă – s-a dovedit că nu a existat niciun atac. Cert este că unul dintre tehnicieni a descărcat un program de antrenament pe calculator pentru a practica acțiuni în cazul unui atac sovietic.
Toamna anului 1983 a intrat în istorie ca fiind cea mai intensă perioadă a Războiului Rece de la criza rachetelor din Cuba. Cu câteva luni mai devreme, în primăvara acelui an, Ronald Reagan a anunțat programul Strategic Defense Initiative, iar armata americană a început pregătirile pentru dislocarea rachetelor Pershing 2 în Europa de Vest, cu un timp de zbor de doar șase minute până la Moscova.
Acest lucru a scurtat timpul necesar pentru luarea unei decizii de atac din partea URSS, iar conducerea sovietică, desigur, a perceput acțiunile Americii ca pe o încercare de a asigura victoria într-un război nuclear. Până în toamnă, situația era tensionată până la limită, iar pe acest fond cu atât mai alarmant a fost incidentul care a avut loc pe 26 septembrie 1983. Apoi sistemul Oko, eșalonul spațial al sistemului sovietic de avertizare a atacurilor cu rachete, a dat un semnal fals despre lansarea mai multor rachete de pe teritoriul american.