Irlanda de Nord face primii pași către SECESIUNEA de Marea Britanie: Partidele separatiste încep negocierile

În provincia britanicăIrlanda de Nord (Ulster)încep negocieri între partidele pro-unioniste și cele separatiste în vederea formării unui executiv regional după scrutinul de săptămâna trecută în care unioniștii au pierdut teren, anunță RFI.

În caz de eșec, guvernul britanic are de ales între convocarea unor alegeri repetate sau suspendarea executivului regional și guvernarea directă de la Londra.

Irlanda de Nord se găsește în mijlocul unei crize politice de proporții, poate cea mai mare de la Acordul de Pace din Vinerea Mare din 1998, care a pus capăt unui război civil care dura de 30 de ani.

Joia trecută, în alegeri anticipate, Partidul Democrat Unionist (DUP), condus de șefa executivului regional, Arlene Foster, a obținut doar 28 de mandate din cele 90 ale Adunării legislative de la Belfast, față de 27 câte a obținut Sinn Fein (SF), aripa politică a organizației paramilitare Armata Republicană Irlandeză (IRA), care susține reunificarea provinciei cu Republica Irlanda.

Partidul Social Democrat Laburist (SDLP), separatist moderat, a obținut 12 mandate, Partidul Unionist din Ulster (UUP) 10mandate, Partidul Alianței (ALL) – no-sectar – 8 mandate, alte partide 5 mandate.

Pentru prima oară în istoria de 95 de ani a provinciei, partidele separatiste au obținut împreună mai multe mandate decât cele unioniste.

Lidera din Ulster a Sinn Fein, Michelle O'Neill ca și liderul general al Sinn Fein, Gerry Adams (actualmente deputat în parlamentul Republicii Irlanda) refuză să guverneze cu Arlene Foster, aflată sub investigație pentru niște nereguli financiare. Peste toate acestea, se adaugă efectul de netăgăduit al Brexitului…

Guvernul britanic acționează ca arbitru în această dispută politică, dar Adams a acuzat deja executivul de la Londra că ia partea unioniștilor.

Potrivit Acordului din 1998, Irlanda de Nord (cu o populație de 1,8 milioane) nu poate fi guvernată decât cu acordul celor două comunități – protestanții, favorabili rămânerii în Regatul Unit, și catolicii, care doresc reunificarea cu Republicii Irlanda.

Ecuația politică este complicată și de faptul că Regatul Unit se pregătește să se angajez pe calea ieșirii din Uniunea Europeană.La ora actuală frontiera cu Republica Irlanda este una care poate fi trecută liber, dar după Brexit riscă să devină o frontieră "dură" și acest lucru generează îngrijorare în Ulster, mai ales printre catolici, care au legături strânse, adeseori de rudenie, cu Republica Irlanda.