Iohannis, la Reuniunea Liderilor de la Munchen, desfășurată în București: Ce a făcut Rusia e și un atac la valorile noastre / Comunitatea euro-atlantică e acum mai puternică / Solidaritatea cu Ucraina trebuie să continue (VIDEO)

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, în debutul Reuniunii Liderilor de la Munchen, desfășurată pentru prima dată în București, că războiul declanșat de Rusia nu e doar unul împotriva Ucrainei, ci e și un atac la adresa valorilor comunității euro-atlantice. Însă răspunsul Occidentului a fost unul pe măsură, iar NATO e mai puternică și mai unită ca niciodată. Solidaritatea trebuie să continue, la fel și sprijinul acordat Ucrainei, a mai spus Iohannis.

Iohannis, declarații la Reuniunea Liderilor de la Munchen

„România e onorată să găzduiască această ediție, e prima organizată în sud-estul Europei. Prezența dvs aici subliniază rolul-cheie al României ca un promotor activ de securitate și stabilitate în această zonă de importanță strategică pentru UE. NATO și securitatea globală.

Războiul irațional început de Rusia nu e doar o agresiune contra Ucrainei, ci și un afront, un atac la valorile, fundamentele și securitatea estică și a NATO.

La nouă luni de la izbucnirea conflictului, anumite lecții au devenit evidente.

Două aspecte sunt extrem de clare: parteneriatul transaltantic a fost întărit de această criză, iar zona Mării Negre și-a demonstrat importanța pentru strategia euro-atlantică și securitatea globală”, a declarat președintele.

Iohannis, despre reacția NATO și a UE la războiul declanșat de Rusia în Ucraina

„Consensul trans-atlantic a livrat o surpriză strategică Rusiei. Comunitatea euro-atlantică e mai puternică și mai robustă în urma acestei crizei, suntem mai uniți și mai determinați să ne apărăm valorile esențiale, democrația, drepturile omului, domnia legii si dreptul fiecărei națiuni de a și alege prietenii și dușmanii.

Unitatea înseamnă și solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue de o manieră coordonată. Toți partenerii trebuie să livreze Ucrainei tot ce trebuie pentru a-și proteja suveranitatea și democratia atât cat trebuie.

România, ca stat membru NATO și UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenței umanitare substanțiale din România și din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor și a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România.

Summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică și mai coerentă de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanță strategică pentru Alianță, ceea ce noi în România am susținut de mult timp.

Un răspuns adecvat la amenințările cu care noi toți ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creșterii rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre ”, a mai declarat Klaus Iohannis.

Iohannis: Regiunea Mării Negre, principala țintă a Rusiei

„Folosesc această oportunitate pentru a-mi exprima recunoștința față de Aliații și prietenii noștri care au demonstrat unitate și solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezențe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic.

Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spațiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei și de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională și stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile în fața consecințelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susține singure și devin capabile să combată provocările hibride.

Ca parte a deciziilor curajoase de sprijin pentru partenerii noștri, Ucrainei și Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai apropierii dintre UE și aceste țări.

De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania și Franța, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În același timp, România furnizează între 80% și 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova”, a mai spus președintele României.