Administrația Prezidențială a prezentat, vineri, concluziile reuniunii din 14-15 decembrie a Consiliului European, în care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Discuțiile șefilor din statele UE au vizat mai multe domenii: extinderea UE, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul pentru Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea, migrația, precum și viitoarea Agendă Strategică a UE.
O decizie importantă luată la această reuniune a fost deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova.
„Președintele Klaus Iohannis a pledat ferm pentru luarea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, subliniind că aceasta este o decizie istorică și vizionară, pe care România și el personal au susținut-o și au promovat-o în mod consecvent și dedicat, reprezentând un obiectiv strategic al țării noastre. Președintele României a arătat, totodată, că această decizie reconfirmă nu numai caracterul strategic al politicii de extindere, dar, în egală măsură, progresele impresionante realizate de cele două țări în ceea ce privește reformele solicitate de UE, în condiții foarte dificile, demonstrând fără echivoc că merită să facă parte din familia europeană.
Totodată, Președintele Klaus Iohannis a insistat pe importanța adoptării cadrelor de negociere, în conformitate cu recomandările Comisiei, această solicitare explicită a României fiind, de altfel, reflectată ca atare în concluziile Consiliului European”, a transmis Administrația Prezidențială, în comunicatul său.
De asemenea, Iohannis a pledat pentru acordarea statutului de candidat pentru Georgia, precum și pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi realizate progresele necesare. În plus, a insistat pe accelerarea procesului de aderare a statelor din Balcanii de Vest.
Un alt subiect abordat a fost cel privind revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
„Deși nu s-a putut obține consensul la nivelul Consiliului European cu privire la pachetul de revizuire, acesta a primit susținerea fermă din partea a 26 de state membre UE, inclusiv România. Tema va reveni pe agenda liderilor europeni la începutul anului 2024.
Președintele României a exprimat încrederea în continuarea abordării acestui subiect de o manieră pragmatică, solidară și constructivă, astfel încât să se întrunească cât mai rapid consensul. În raport cu substanța propunerilor de revizuire, Președintele Klaus Iohannis a arătat că acestea reflectă angajamentul Uniunii în susținerea priorităților generate de evoluțiile geopolitice curente, în special finanțarea corespunzătoare a sprijinului pentru Ucraina, prin Facilitatea special creată în acest sens, în complementaritate cu celelalte măsuri de sprijin multidimensional acordate Ucrainei.
De asemenea, revizuirea este de natură să contribuie la consolidarea acțiunii în raport cu obiectivele strategice vizând competitivitatea UE, gestionarea migrației, întărirea cooperării în domeniul apărării, respectiv susținerea acțiunii externe a Uniunii, cu o atenție specială acordată implicațiilor generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, implicații care au efecte și asupra altor parteneri, în special asupra Republicii Moldova”, se mai arată în comunicat.
Totodată, Iohannis a susținut că alocările naționale din politica de coeziune și din Politica Agricolă Comună nu trebuie afectate în contextul deciziilor privind eventuale realocări de fonduri.
Klaus Iohannis a pledat apoi pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în toate sensurile.
„În context, Președintele României a argumentat necesitatea unei viziuni de securitate mai largi, care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv Republica Moldova.
Președintele Klaus Iohannis a scos în evidență profilul de susținător activ al României în favoarea Ucrainei, ca stat membru aflat în prima linie, atât în plan umanitar, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Culoarele de Solidaritate.
De asemenea, la solicitarea expresă a Președintelui României, concluziile adoptate de Consiliul European reiterează sprijinul pentru Republica Moldova în vederea gestionării provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, în contextul discuțiilor despre conflictul din Orientul Mijlociu, președintele a insistat pe necesitatea implicării sporite a UE în regiune în vederea dezescaladării conflictului și a reluării procesului de pace bazat pe soluția celor două state.
Totodată, Iohannis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația umanitară a civililor și a ostaticilor din Fâșia Gaza, solicitând o mai mare implicare din partea UE.
„Pe palierul discuțiilor privind securitatea și apărarea, Președintele Românei a reiterat, încă o dată, imperativul complementarității și interoperabilității dintre UE și NATO”, a se mai arată în comunicat.
Administrația Prezidențială mai punctează că Iohannis a atins și subiectul „contribuției solide” pe care o are România la protecția frontierelor externe ale Uniunii.
„Concluziile Consiliului European au avut o referire și la viitoarea Agendă Strategică a UE, în condițiile în care a demarat, în octombrie, la Granada, un proces de reflecție cu privire la viitoarele priorități ale Uniunii, care va continua în lunile următoare.
Președintele României a evidențiat că acest document trebuie să reflecte o viziune pe termen lung, obiectivul comun fiind o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă, mai competitivă la nivel global.
Președintele Klaus Iohannis a adăugat că provocările complexe generate de războiul pornit de Rusia trebuie să funcționeze drept catalizator și să ne dea imboldul de a acționa, în continuare, curajos. (…)
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că obținerea de rezultate concrete pentru cetățeni trebuie să fie obiectivul statelor membre atunci când concep Agenda Strategică și, evident, aceasta trebuie să urmărească continuitatea în implementarea priorităților principale la nivelul Uniunii”, a mai transmis Administrația Prezidențială.