Ioan-Aurel Pop: Dacă nu mai învăţăm istorie şi geografie, în America Latină o să credem că se vorbeşte limba latină

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, este de părere căstudiulistoriei şi geografiei în curricula şcolară ca discipline de sine stătătoare este de o importanță majoră, cele două materii însemnând, pe de o parte, cultură generală şi orientare în viaţa contemporană, iar, pe de altă parte, orientare elementară în spaţiu.

Pop: Vom ajungesă credem că oamenii din America Latină vorbesc limba latină

”Ceea ce nu înţeleg chivernisitorii şcolii este un lucru foarte simplu: istoria înseamnă cultură generală şi orientare în viaţa contemporană, nu date şi fapte de prisos despre o lume care nu mai este. Iar geografia înseamnă orientare elementară în spaţiu şi nu denumiri care trebuie memorate. Azi, copiii şi tinerii au marea şansă de a călători, de a vedea lumea, de a se bucura de marile creaţii ale omenirii din toate timpurile şi din toate spaţiile, din preistorie până în era zborurilor cosmice şi din Laponia până în Patagonia. Dacă nu mai învăţăm istorie şi geografie, dacă dispreţuim aceste forme de adaptare la viaţă, dacă ne temem de conţinuturile lor, vom ajunge să mergem în America Latină şi să credem că oamenii de acolo vorbesc limba latină, o să vedem obeliscurile egiptene de la Paris şi să credem că acolo a fost Egiptul antic, să intrăm în British Museum şi să credem că unele obiecte de acolo le-au adus extratereştrii”, a scris Pop pe pagina sa deFacebook.

”La nivelul programelor blamăm sentimentul naţional şi patriotismul”

Pop susține că istoria este a societăţii, a comunităţilor mari, a civilizaţiilor şi trebuie studiată ca atare, astfel încât elevii să vadă şi ansamblul.

Eveniment - 06 nov, 21:13

Care este cea mai veche stradă din București? În trecut era un important centru comercial, însă puțini români știu istoria din spatele ei

”Ce câştigăm dacă îl învăţăm pe elev că ‘Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, adoptată în timpul Marii Revoluţii Franceze (la 1789), a revoluţionat societatea europeană şi pe cea americană, din moment ce elevul nu mai învaţă nimic despre istoria Franţei, a Europei şi a lumii? Sau ce avantaj obţinem pentru cultura generală a adolescentului dacă îi spunem ce înseamnă un cont curent de economii, fără ca el să ştie cadrul general al apariţiei băncilor, nici istoria monedei, nici rolul bancnotelor în istorie? Degeaba împărţim istoria ţării şi a lumii pe felii tot mai mici (de genul rolul democraţiei, istoria comunismului, dictaturile, războaiele mondiale, revoluţiile, crimele contra umanităţii etc.), fără să ne mai îngrijim ca elevii să vadă şi ansamblul”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

De asemenea, el a subliniat cănumai cunoaşterea istoriei poporului român ajută la înţelegerea istoriei celorlalte neamuri, calificând drept „regretabil” şi „condamnabil” faptul că la nivelul programelor şi manualelor este ocolită istoria naţională.

”Ne ferim, la nivelul programelor şi manualelor, de numele de România, blamăm sentimentul naţional şi patriotismul, confundându-le cu naţionalismul excesiv, cu xenofobia, cu şovinismul”, a conchisistoricul.