EXCLUSIV. Interviu cu jurnalistul turc Abdullah Bozkurt, despre abuzurile regimului Erdogan: „Cei care au scris extensiv despre corupția guvernului de la Ankara au devenit în mod vicios ținte” (FOTO)

Turcia se numără printre statele în care libertatea presei s-a deteriorat în mod dramatic în ultimii ani, sub regimul condus de Recep Tayyip Erdoğan. Sute de jurnaliști au fost arestați după tentativa loviturii de stat din iulie 2016 pentru faptul că își desfășurau activitatea și peste 180 de agenții de presă au fost închise de către guvernul de la Ankara.

Printre acuzațiile oficiale invocate împotriva jurnaliștilor se numără infracțiunile de terorism ca urmare a articolelor pe care le-au scris sau a opiniilor împărtășite pe rețelele de socializare.

Am discutat despre degradarea libertății presei și despre represiunea guvernului de la Ankara împotriva jurnaliștilor din Turcia cu Abdullah Bozkurt, președintele Centrului pentru Libertate din Stockholm.

Abdullah Bozkurt este unul dintre jurnaliștii disidenți care au criticat regimul condus de Recep Tayyip Erdoğan, dezvăluind fapte de corupție și legături cu mișcările jihadiste.
A fondat Agenția de Știri Muhabir din Turcia, închisă de guvernul de la Ankara după tentativa loviturii de stat din iulie 2016.

De asemenea, Abdullah Bozkurt a condus biroul din Ankara al ziarului Today’s Zaman. La zece zile după puciul eșuat împotriva lui Erdoğan , a parasit Turcia și s-a stabilit în Suedia, de unde continuă să atragă atenția asupra încălcării sistematice a drepturilor fundamentale de către guvernarea Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP).

Abdullah Bozkurt (Sursa foto: Twitter)

Reporter: În anul 2002, AKP se angaja să armonizeze regimul libertăților din Turcia cu criteriile de la Copenhaga, dând speranțe pentru o democrație de tip occidental. Astăzi, după aproape două decenii de guvernare a AKP, Turcia se numară printre statele care au decăzut cel mai mult din punctul de vedere al standardelor democratice. Cum s-a ajuns la această transformare și cine este responsabil pentru asta?

Abdullah Bozkurt: Privind retrospectiv, se pare că Erdoğan a profitat de procesul de aderare la UE pentru a obține legitimitate internațională, a atrage investiții străine și a-și extinde baza de sprijin popular în Turcia. Cu toate acestea, odată ce a simțit că și-a consolidat suficientă putere și a început să domine pârghiile puteriilor din Turcia, de la ramura legislativă la justiție, a apărut adevărata sa culoare: un dictator islamist care nu are niciun interes real în respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale.

Investigațiile majore de corupție din decembrie 2013, care l-au incriminat pe el, pe membrii familiei sale, pe oameni de afaceri și pe asociații săi politici nu i-au lăsat o cale grațioasă de a ieși din politică. Prin urmare, el a trebuit să se agațe de putere cu orice preț și a început să distrugă instituțiile statului. A orchestrat demiterea judecătorilor, a procurorilor și a inspectorilor de poliție care au probat rețeaua corupției. El a mers apoi după principalele surse media pe care le-a confiscat sub acuzații false. A desființat instituțiile democratice, a dat la o parte mecansimele de control și separația puterilor. Islamiștii lui Erdogan și aliații săi neo-naționaliști conduși de Dogu Perinçek (n.r. președinte al Partidului Patriotic, aliat al AKP) sunt responsabili pentru această degradare majoră a democrației turce.

Reporter: Cum a schimbat tentativa loviturii de stat din 15 iulie2016 libertatea de exprimare sub regimul condus de Erdoğan?

Abdullah Bozkurt: Măsurile punitive împotriva libertății presei și a libertății de exprimare au început cu mult timp înainte ca lovitura de stat eșuată să aibă loc în Turcia. GuvernareaErdoğan a confiscat a treia cea mai mare compania media Koza Ipek în octombrie 2015, cu câteva zile înainte de alegerile naționale. Trustul deținea două rețele de televiziune, două ziare naționale și un post de radio. Apoi a urmat Zaman, cel mai mare ziar cotidian din Turcia, în martie 2016. În urma tentativei loviturii de stat, el a adoptat o abordare în masă și a închis aproximativ 180 de companii media folosind acuzații false de teroare.

Reporter: Printre victimele represiunii care a urmat loviturii de stat au fost jurnaliști și personalități care au criticat puterea de la Ankara de-a lungul timpului. În cazul dumneavoastră, cum a fost manifestată această represiune și care este motivul pentru care ați devenit țintă a regimului Erdogan?

Abdullah Bozkurt: Când te uitați la profilul jurnaliștilor care au fost luați în vizor, hărțuiți și închiși, apar două modele distincte. Cei care au scris extensiv despre corupție în guvernarea Erdoğan și cei care au expus legăturile guvernului cu grupurile armate jihadiste din Siria, Irak și Libia au devenit în mod vicios ținte. Mulți au fost închiși și unii ca mine au trebuit să fugă din Turcia. Am scris pe larg despre activitățile clandestine ale agențiilor de informații turce sub supravegherea lui Erdoğan ani de zile, în special despre cele care au legătură cu al-Qaida. De când am început să expun lucrurile murdare am devenit o țintă, am fost amenințat cu moartea, iar membrii familiei mele, care au rămas în Turcia, au fost agresați. Poliția a reținut-o pe mama mea în vârstă de 80 de ani timp de o zi și l-a închis pe socrul meu luni întregi pentru a-mi trimite un mesaj.

Reporter: Regimul Erdoğan motivează procesele deschise în cazul dumneavoastră dar și al celorlalți jurnaliști folosind acuzații oficiale precum apartenența la mișcarea Gullen sau chiar fapte de terorism. Cum răspundeți acestor acuzații, folosite în general împotriva jurnaliștilor critici regimului de la Ankara?

Abdullah Bozkurt: Acestea sunt acuzații nefondate și toată lumea știe despre asta. Terorismul este o crimă gravă și necesită probe solide care să susțină astfel de acuzații. În cazul jurnaliștilor, singurele dovezi prezentate în instanțe sunt articolele publicate, mesajele de pe Twitter, comentariile perețelelede socializare și dezbaterile televizate și cărțile. Același lucru este valabil și pentru mișcarea Gülen, care nu a fost niciodată implicată în niciun tip de violență de când a fost lansată în anii 1960. Tentativa de lovitură de stat a fost o falsă operațiune clandestină planificată de Erdoğan și de serviciile sale de informații și de șefii militari pentru a desființa opozițiapentru o persecuție în masă, a împinge armata turcă în ocuparea unor părți din Siria și a face pe Erdoğan un președinte imperial în detrimentul democrației parlamentare și echilibrate.

Reporter: Cât de greu a fost să părăsiți Turcia în contextual în care ați devenit o țintă a regimului Erdogan?

Abdullah Bozkurt: E foarte dificil să îți părăsești patria, pe cei dragi, casa și viața pe care a-i construit-o. Dar nu am avut de ales. Aș fi putut rămâne, riscând arestarea și închisoarea cu acuzații false sau să fug pentru a trăi ca un om liber care poate să scrie încă, să vorbească și să devină vocea multor oameni care nu pot vorbi în Turcia. Cel mai greu lucru este faptul că mi-am lăsat mama la bătrânețe și că nu pot fi alături de ea.

Reporter: Care sunt așteptările dumneavoastră cu privire la întoarcerea într-o Turcie liberă, care să respecte drepturile și libertățile fundamentale?

Abdullah Bozkurt: Sunt optimist pe termen mediu și lung, știind că Turcia nu poate susține un astfel de regim brutal sub conducerea lui Erdoğan, unde economia s-ar prăbuși, presiunea politică ar ajunge la punctul de fierbere. Între timp, însă, lucrurile se vor înrăutăți, deoarece Erdoğan va face tot ce-i stă în putință pentru a rămâne la guvernare. În epoca post-Erdoğan, trebuie depuse multe eforturi pentru reconstruire și vindecarea rănilor. Ar putea fi o lecție costisitoare și amară pentru noi toți, cât de importante sunt principiile democratice, statul de drept și respectul pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.