Interviu exclusiv // Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov: “Dacă începând cu 1 ianuarie nu va mai exista gaz rusesc în regiunea transnistreană riscăm o criză veritabilă în stânga Nistrului. Nimeni nu își dorește o destabilizare a regiunii”

Republica Moldova a traversat, în contextul războiului din Ucraina, cea mai gravă criză energetică din istorie. Pe fondul dependenței de livrările de gaz din Federația Rusă, țara s-a confruntat în anul 2022 cu o explozie a prețurilor fără precedent la energie. Regimul de la Kremlin nu a ezitat să exercite un șantaj privind stoparea livrărilor de gaze, iar distrugerea infrastructurii energetice din Ucraina a vulnerabilizat și mai mult sistemul energetic moldovenesc.

Orientarea Republicii Moldova către piețele occidentale și sprijinul partenerilor europeni au făcut posibile evitarea unui colaps energetic și ieșirea din impas. Cu toate acestea, Republica Moldova se confruntă cu noi incertitudini în contextul în care Ucraina intenționează ca începând cu anul 2025, să sisteze tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul său, ceea ce ar putea lăsa regiunea transnistreană fără resurse.

B1TV.RO a dorit să afle de la ministrul Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov, cât de pregătită este Republica Moldova să facă față unei noi situații dificile din punct de vedere energetic.

Externe - 19 nov, 15:13

Alertă! O nouă dronă a fost depistată în apropierea unui mall din Chișinău. Cine a găsit-o și ce anunț a făcut Poliția din Republica Moldova

Interviu cu ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov

Reporter: Având în vedere experiența crizei energetice din anul 2022, în ce situație se află în prezent Republica Moldova?

Victor Parlicov: În etapa actuală, până la sfârșitul lunii decembrie, noi avem o certitudine, o siguranță că există niște contracte, funcționează și contractul de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz și contractul de tranzit al gazelor din Ucraina și contractul de furnizare a energiei electrice din stânga Nistrului, pe partea dreaptă a Nistrului, deci este un status-quo, un echilibru instabil, așa îl numesc eu.

Sigur că situația ar putea să se schimbe după 1 ianuarie. Deocamdată este o incertitudine legată de întrebarea dacă va exista sau nu va exista tranzit de gaze prin Ucraina din partea Federației Ruse. Noi pornim de la premiza că nu va exista acest tranzit în forma în care el funcționa până acum, și atunci sigur că noi am fi vrut să vedem niște pași din partea Gazprom și Moldovagaz, ca ei să explice în ce mod vor implementa contractul pe care îl au între ei după 1 ianuarie. Deocamdată nu avem o claritate în acest sens și cred că în următoarele săptămâni vom începe să batem alarma dacă o asemenea claritate nu va apărea.

Republica Moldova nu va obstrucționa implementarea contractului între Moldovagaz și Gazprom

Reporter: Care sunt implicațiile pentru Republica Moldova ale unui scenariu în care nu va exista tranzit de gaze prin Ucraina din partea Federației Ruse?

Victor Parlicov: În esență, regiunea transnistreană a beneficiat de gaz de facto gratuit de circa 30 de ani. Toată economia, toată funcționalitatea regiunii transnistrene se bazează în esență pe această formulă în care gazul rusesc, de facto gratuit, ajunge în regiune. Dacă acest lucru se schimbă, începând cu 1 ianuarie și nu mai există gaz rusesc de facto gratuit în regiunea transnistreană, noi riscăm să avem o criză veritabilă care poate deraia inclusiv într-o criză umanitară în stânga Nistrului.

Tehnic nu va fi o problemă să livrăm gaze sau energie electrică în stânga Nistrului. Problema va apărea la nivel de achitare. Consumatorii din regiune, inclusiv cetățenii simpli, și avem 250.000 de cetățeni acolo care sunt inclusiv cetățeni ai Republicii Moldova, cu pașapoarte în regulă, care nu au efectiv veniturile care să le permită să achite prețurile reale pentru energie electrică și gaz, și atunci foarte rapid această zonă poate să fie destabilizată.

Principalul motiv pentru care noi continuăm să păstrăm funcționalitatea acestui contract în stânga Nistrului și inclusiv achiziționarea de energie electrică de la centrala termoelectrică din stânga Nistrului este pentru că nimeni nu își dorește o destabilizare a regiunii. Noi avem suficientă destabilizare în Ucraina deja. Noi nu vrem o regiune transnistreană în care sunt trupe rusești prezente, în care există depozite de armamente, depozite de muniție și care să fie aruncată într-un haos, inclusiv într-un haos umanitar. Acestea sunt implicațiile, de asta este important să înțelegem că Republica Moldova nu va obstrucționa implementarea contractului între Moldovagaz și Gazprom, dar dacă acest gaz nu va ajunge în regiune noi riscăm să ne confruntăm cu o criză și va trebui să o absorbim tot noi, cei de pe malul drept, inclusiv comunitatea internațională, pentru că Republica Moldova nu are resursele necesare pentru ca de sine stătător să absoarbă efectele unei asemenea crize.

Orientarea Republicii Moldova către piețele occidentale, un proces ireversibil

Reporter: În ce măsură a contribuit la întărirea securității Republicii Moldova sincronizarea în regim de urgență moldo-ucraineană la rețeaua energetică europeană ENTSO-E?

Victor Parlicov: Republica Moldova a progresat foarte mult pe dimensiunea de integrare în UE, pe dimensiunea de progrese, pe transpunerea și implementarea legislației europene pe sectorul energetic, liberalizarea piețelor, dar cel mai important pe securitatea și diversificarea surselor de energie. Dacă e să încercăm să identificăm un element decisiv care ne-a permis să facem acest lucru ar fi această sincronizare, pentru că dacă până la sincronizare, până la 16 martie 2022, sistemul electroenergetic al Repubicii Moldova era o periferie din esența sistemului fost sovietic  și depindeam enorm de infrastructura critică din stânga Nistrului, de nodurile de transport de energie electrică , după ce s-a finalizat sincronizarea pe 16 martie 2022, noi am devenit parte a unui  sistem în care, pe de o parte avem un sistem din Ucraina și el funcționează împreună cu sistemul din România cu care noi la fel, chiar dacă suntem interconectați doar printr-o singură linie, și această linie este suficientă pentru a menține sistemul stabil, dacă cei din regiunea transnistreană s-ar apuca să joace niște jocuri, și atunci pentru noi această sincronizare a redefinit nu doar în abstract, că noi putem să ne integrăm în perspectivă în piața europeană. Pentru noi asta a însemnat ceva practic.

În noiembrie 2022 am trecut prin cea mai cumplită perioadă, am avut o combinație de factori care au format furtuna perfectă: Federația Rusă a limitat volumele de gaz în Republica Moldova, centrala din stânga Nistrului, controlată tot de o companie rusească, a refuzat chiar dacă avea contract, să furnizeze energie electrică, sistemul electroenergetic ucrainean din 10 octombrie 2022 era bombardat și noi nu ne puteam miza nici pe sistemul electroenergetic ucrainean pentru că permanent acolo ceva pica și peste toate astea și prețurile erau la un nivel istoric la energia electrică.

Peste acest scenariu am demonstrat că suntem mai rezilienți decît regiunea transnistreană și că noi putem traversa inclusiv un asemenea scenariu. Da, a fost foarte dureros, da, am fost nevoiți să majorăm de trei sau de patru ori pe parcursul unei luni prețurile la energia electrică, prețurile pentru consumatorii finali, da, a trebuit foarte repede să introducem sisteme de măsuri de compensare pentru consumatorii vulnerabili, da, a fost dureros din punctul de vedere al bugetului și al deficitului bugetar, însă noi am demonstrat că putem traversa acest scenariu.

Reporter: În contextul crizei energetice din anul 2022, cât de important a fost pentru Republica Moldova să aibă acces la piețele europene de energie?

Victor Parlicov: Cei din regiunea transnistreană dacă nu mai livrau energie electrică pe malul drept timp de câteva luni riscau să intre într-un colaps total de funcționalitate de sursă a bugetului regiunii, pentru că acest contract pe baza căruia livrează energie electrică pe malul drept în esență este una din sursele principale prin care ei își alimentează bugetul regiunii. Datorită acestei linii Vulcănești-Isaccea care este singura interconexiune care a devenit activă după sincronizare, noi am avut doar două scurte deconectări, două scurte blackout-uri în sistemul nostru electroenergetic, pe parcursul lunii noiembrie 2022. Cea mai lungă a fost de patru ore, în condițiile în care regiuni întregi din Ucraina stăteau fără energie electrică cu săptămânile, din cauza acelor lovituri de rachetă. Această linie și această sincronizare ne-a permis și ne-a redefinit nu doar securitatea și capacitatea noastră de a diversifica sursele pentru că noi atunci ne-am procurat toată energia electrică din UE, de pe piața românească cât am putut contracta și ce nu am putut contracta a venit în regim de avarie din ENTSO-e.

Dar noi am reușit să menținem funcționalitatea sistemului și toți consumatorii au avut energie electrică. Asta a fost anume datorită acestei sincronizări. Inclusiv pașii care după asta i-am întreprins mult mai curajos, tot ce ține de diversificarea surselor de gaze, la fel, am putut să ne asumăm acești pași inclsuiv datorită faptului că nu mai eram atât de vulnerabili pe dimensiunea de energie electrică. Din punct de vedere tehnic diversificarea surselor de gaze puteam să o facem din 2020. Dar este foarte greu să fii curajos în diversificarea surselor de gaze atunci când pe dimensiunea de energie electrică ești dependent tot de Federația Rusă, indirect prin cei din regiunea transnistreană.

Transformările care au venit în sectorul energetic din Republica Moldova, inclusiv pe dimenisunea de gaze au fost în mare parte posibile tot datorită acelei sincronizări. Este principalul factor care a redefinit modul în care funcționează sistemul electroenergetic. Da, atâta timp cât rămânem sincronizați, atâta timp cât și Ucraina și Republica Moldova rămân conectate în sincron cu sistemul electroenergetic european , eu consider că această integrare a Republicii Moldova în piața energetică europeană este ca și decisă, pur și simplu nu va fi posibil altfel, noi nu vom putea crea o piață separată, nu vom putea exista ca o piață energetică, separat de piața UE. Dorim să ne integrăm în piața energetică europeană prin România, încă înainte de a ajunge stat membru, cu drepturi depline în UE. După ce finalizăm interconexiunile către anul 2029 cred că este destul de real noi să facem o piață comună cu România pe dimensiunea de energie electrică.

Sprijinul oferit de România și stadiul investițiilor comune în infrastructura energetică

Reporter: Cum apreciați sprijinul pe care l-a oferit România în această perioadă dificilă? A putut conta Republica Moldova, în contextul crizei energetice, pe Guvernul de la București?

Victor Parlicov: În primul rând, această perioadă a fost foarte dificilă pentru toată lumea, pentru toată Europa și inclusiv pentru România. Într-o perioadă în care toată lumea a suferit, prețurile au luat-o razna peste tot, România totuși a găsit și posibilitate tehnică, dar și financiară și din punctul de vedere al prețurilor la care ne-a livrat energie electrică și gaze în Republica Moldova în limitele posibilului. Am simțit această deschidere și am simțit acest sprijin din partea României.

Pentru prima oară Republica Moldova a avut o asemenea deschidere și pe dimenisunea politică din partea tuturor partenerilor occidentali, și România, și UE în întregime, și Germania, și Franța separat, toată lumea a făcut niște eforturi și noi am simțit aceste eforturi. Suntem extrem de recunoscători. Noi acum suntem prezentați în mare parte ca un exemplu de succes, cum am traversat această criză și cum am transformat această criză în oportunitate de dezvoltare, dar noi nu aveam cum să facem față acestei crize dacă nu beneficiam de tot acest sprijin din partea partenerilor externi și inclusiv din partea României.

România este interfața noastră de conexiune cu sistemul energetic european, România este un mare producător de gaze, țară prin care gazele tranzitează și prin care am reușit să alimentăm prin mai multe rute alternative Republica Moldova cu gaze după ce s-a renunțat la implementarea contractului cu Gazprom pentru teritoriul pe care îl controlăm și a rămas doar pentru regiunea transnistreană. Sigur că România a avut un rol enorm. Apreciem și am spus că suntem recunoscători și încercăm să lărgim această cooperare ca ea să devină mai reciproc avantajoasă, să nu fim noi ca o țară care în permanență avem nevoie de ajutor și cerem acest ajutor de la partenerii extrni, dar suntem un partener care avem și de oferit ceva, și chiar avem de oferit acum pe dimensiunea tranzitului de gaze lucrăm împreună cu Grecia, Bulgaria, România, Ucraina să sunstituim acel model de business care anterior era disponibil doar pentru Gazprom, legat de valorificarea potențialului de depozit de gaze din vestul Ucrainei, să îl substituim și să îl facem disponibili pentru toți traderii europeni să poată aduce gaze dinspre Grecia, dinspre Bulgaria în depozitele din vestul Ucrainei, în perioada de vară, când consumul este mai mic și să fie valorificate aceste rezerve iarna atunci când ar putea fi vârfuri de consum. Până acum acest lucru putea să îl facă doar Gazprom și doar prin rutele clasice care erau realizate anterior. Acum lucrăm pentru a crește capacitatea rutelor transbalcanice pentru a pute evacua sau scoate volumele necesare de gaze din Balcani și să tranzităm în perioada de vară spre Ucraina.

Reporter: Care este stadiul proiectelor comune de infrastructură energetică în care sunt implicate România și Republica Moldova? Cât de interconectate energetic sunt cele două maluri ale Prutului?

Victor Parlicov: Noi avem mult mai multe legături și proiecte pe care se lucrează concomitent. Pe partea electrică,  suplimentar la linia Bălți-Suceava pe care deja este în procedură, anul trecut am definit o a treia interconexiune pe care să o facem între sistemele noastre, este vorba despre Strășeni-Gutinaș, la care s-au pornit lucrările pe partea Republicii Moldova. Noi avem și finanțarea pentru această linie. Acum urmează și partea românească să identifice finanțarea, să definim exact rutele și să facem studiile necesare de fezabilitate, de mediu, etc. Dar eu cred că aceste proiecte pot fi finalizate până la sfârșitul anului 2028, astfel ca în 2029 să facem cuplarea piețelor și Republica Moldova să devină o parte a pieței UE.

Când vorbim despre gaze, tot ce era legat de Onești-Gheraesti-Letcani, Iași-Ungheni-Chișinău este deja făcut și funcțional. Acum este vorba despre dezvoltarea rețelei pe plan intern în Republica Moldova, despre finalizarea unui inel în jurul Chișinăului, despre linia de la Ungheni înspre nord Bălți-Drochia pentru a oferi mai multă flexibilitate sistemului gazier din Republica Moldova și a crește potențialul de tranzit prin Republica Moldova a gazului dinspre Balcani. Toate aceste lucruri se fac în mare parte sub auspiciul Vestmoldtransgaz, care este o companie fiică a Transgazului românesc.

Reporter: În ce măsură prezența companiilor energetice românești în Republica Moldova contribuie la creșterea securității energetice?

Victor Parlicov: Inclusiv prin această companie, Vestmoldtransgaz, atât funcționalitatea pieței de gaze din Republica Moldova este în mâini mai sigure, dar și pe de altă parte această cooperare cu România este facilitată prin însăși natura parteneriatului care există între Vestmoldtransgaz și Transgazul din România. Suplimentar la asta, drept operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova am invitat OPCOM-ul românesc și OPCOM  a deschis o filială în Republica Moldova care se numește OPEM și care la fel am făcut-o pentru a facilita acel proces de integrare a pieței energetice de la noi în piața energetică europeană prin România. Bursa pe care se tranzacționează cea mai amre parte a gazelor din Republica Moldova este BRM, Bursa Română de Mărfuri, care are o filială în Republica Moldova și care la fel devine o platformă pe care gazele se tranzacționează mai mult sau mai puțin în regim permanent. Cooperarea între Republica Moldova și Româia pe dimensiunea energetică a luat o amploare fără precedent și vizăm ca această colaborare să aducă beneficii consumatorilor din Republica Moldova și din România pentru ca ulterior, începând cu 2029 să nu mai existe în experiența consumatorilor acel hotar care să existe pe Prut, să fie exact aceleași reguli, aceleași condiții, aceeași piață și cumva funcționalitatea acestei piețe să dea senzația că cel puțin pe dimensiunea energetică, cetățenii Republici Moldova sunt deja cetățeni ai UE și sunt deja prin România integrați în UE.

Țintele privind sursele de energie regenerabilă

Reporter: În ce măsură Republica Moldova s-a aliniat la obiectivele Uniunii Europene privind sursele de energie regenerabilă și în ce măsură există oportuități pentru atragerea de fonduri europene în acest sens?

Victor Parlicov: Noi ne-am aliniat la obiective. Procesul acesta a existat și până ca Republica Moldova să aibă statutul de țară candidat pentru că din 2010, Republica Moldova face parte din Tratatul Comunității Energetice care este, simplificând, un fel de anticameră a pieței energetice europene pentru țările non-membre. Din 2010 avem această experiență de discuții, de negociere pe transpunere a legislației europene pe dimensiunea energetică la noi. Doar că ele până în 2022, când s-a realizat sincronizarea sistemelor electroenergetice și până când noi am diversificat sursele de alimentare cu gaze, cumva regulile aveau un caracter abstract. În acest moment, implementăm deja aceste reguli și ne-am aliniat acestor obiective, inclusiv cu tot ce ține de energia regenerabilă. Conform țintelor negociate cu Secretariatul Comunităii Energetice noi trebuie să atingem ținta de 27% din energie regenerabilă către 2030, inlcusiv 30% prin dimensiunea de energie electrică. Eu sunt ferm convins că pe dimensiunea de energie electrică o vom atinge mai repede.

Țintele vor fi atinse, dar la acacest moment Republica Moldova nu beneficiază de fonduri, așa cum o face România prin PNRR, de exemplu. Nu există așa ceva în Republica Moldova, de asta mizăm pe reguli de joc clar, pe atragerea investitorilor privați, a investițiilor. Am reușit să creștem cota de energie regenerabilă în dimensiunea electrică de la circa 2%, în urmă cu 4-5 ani, până la peste 10% anul trecut. Doar în 2023 consumatorii din Republica Moldova au instalat de două ori mai multe panouri fotovoltaice decât în preceedenții cinci ani. Acest efort îl fac mai mult investitorii privați și consumatorii.