Interviu cu noul ambasador al României la Tokyo, Ovidiu Raețchi: „Investitorii japonezi sunt deja prezenți în România la un nivel remarcabil, iar adevăratul potențial încă nu a fost atins”

Relațiile bilaterale dintre România și Japonia au cunoscut o continuă expansiune în ultimii ani, fapt consfințit în anul 2023 prin semnarea de către președintele Klaus Iohannis la Tokyo a Declarației Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic între cele două țări.

Japonia a devenit unul din principalii parteneri economici asiatici ai României şi cel mai mare investitor din Asia, companiile nipone fiind implicate în modernizarea infrastructurii strategice, în modernizarea facilităților energetice sau în industrii de vârf, precum industria auto.

B1TV.RO a dorit să afle mai multe informații despre importanța relațiilor bilaterale și a parteneriatului strategic dintre România și Japonia de la noul ambasador al României la Tokyo, excelența sa, Ovidiu Raețchi, un specialist în domeniul relațiilor internaționale. Acesta a acceptat invitația noastră de a răspunde la câteva întrebări despre obiectivele sale în noua calitate, de reprezentant al României în Japonia, despre investițiile nipone sau despre interesul crescut al statului nipon în regiunea Mării Negre.

Eveniment - 29 oct, 20:12

Muntele Fuji nu are în continuare zăpadă deși e octombrie. E pentru prima dată în ultimii 130 de ani

Interviu cu noul ambasador al României la Tokyo, Ovidiu Raețchi

Reporter: Care sunt principalele obiective pe care le aveți în vedere în calitate de nou ambasador al României în Japonia?

Ambasadorul Ovidiu Raețchi: Avem marele avantaj al clarității marilor obiective în relația cu Japonia, pentru că anul trecut, în martie, președintele Klaus Iohannis a semnat la Tokyo, împreună cu premierul de atunci, Fumio Kishida, Declarația Comună de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia pe coordonate economice, politico-securitare și culturale bine definite. Miza este să generăm constant mai multă profunzime, mai mult fond, mai mult detaliu în acest cadru predefinit – extrem de util și de limpede – al Parteneriatului Strategic. Mai trebuie spus că relația solidă dintre România și Japonia are marea oportunitate de a fi așezată pe fundamentul durabil al unor valori comune – democrația, statul de drept, respectarea ordinii internaționale bazate de reguli. Suntem, așadar, like-minded states, avem perspective și abordări similare cu privire la principalele evoluții și provocări contemporane la nivel internațional. Sub raport economic, avem o balanță comercială pozitivă, ce trebuie să fie extinsă în contextul parafării Parteneriatului Strategic, lucru demonstrat de o creștere rapidă a exporturilor, cu circa 40%, la scurt timp după acel moment. Din punct de vedere politic și securitar, aș remarca faptul că, în ciuda distanței de circa 9000 de km dintre capitale, România și Japonia percep similar amenințările la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli – precum agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Nu e deloc întâmplător că România și Japonia se numără printre statele ce au acordat un sprijin considerabil Ucrainei. Datele din primăvara acestui an arătau că 37 milioane tone de cereale ucrainene tranzitaseră România de la începutul agresiunii ruse, în vreme ce sprijinul economic japonez pentru guvernul de la Kiev ajunsese deja la 12 miliarde dolari. Această realitate generează perspective credibile pentru cooperarea româno-niponă în procesul de reconstrucție a Ucrainei, cu România poziționată optim pentru a deveni un centru logistic în procesul de reconstrucție, dar și în formate regionale încurajate puternic de țara noastră, de exemplu, Inițiativa celor Trei Mări, față de care Tokyo și-a arătat deschiderea. Trebuie remarcat faptul că, pe fondul creșterii amenințărilor la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, Japonia s-a conturat în ultimul deceniu ca partener important al NATO în regiunea Indo-Pacific.

Aș mai remarca faptul că România și Japonia au oportunitatea de a-și extinde cooperarea în domeniul tehnologic și științific. Vorbim despre tehnologii de vârf, emergente, care sunt foarte relevante inclusiv economic. Expertiza japoneză este recunoscută, fiind un reper mondial, iar faptul că România a devenit în ultimul deceniu un actor semnificativ în domeniul informaticii sau automatizării dublează potențialul cooperării în acest domeniu. V-aș da ca exemplu prezența în Japonia a „unicornului” românesc UIPath, o dovadă a relevanței noastre în inovație. Un alt exemplu este activitatea cercetătorilor japonezi ai Universității Osaka la ELI-NP Măgurele, unde vorbim despre o tehnologie de vârf la nivel mondial.

Din perspectivă culturală, aș spune că beneficiem de deschiderea Guvernului României pentru inaugurarea unui Institut Cultural Român la Tokyo, lucru care se întâmplă în aceste zile. Vom putea aprofunda astfel interesul major pe care îl constatăm în Japonia pentru opera lui Constantin Brâncuși, un artist foarte apropiat de sensibilitatea estetică japoneză, dar și pentru Dinu Lipatti și George Enescu, compozitori care sunt foarte apreciați la Tokyo. Nu aș vrea să omit nici interesul arătat de tânăra generație din România pentru limba și cultura japoneză, premisă pentru o creștere constantă a colaborării universitare dintre România și Japonia. Avem deja profesori universitari din România cu cariere impresionante în Japonia și ne bucurăm de sprijinul lor pentru a extinde constant numărul de burse în ambele direcții. Un rol foarte important pentru dinamizarea acestor procese îl va reprezenta și prezența României la Expoziția Mondială Osaka 2025.

În rezumat, aș spune că prioritatea mandatului meu este aplicarea direcțiilor prevăzute în „Declarația Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia”. Acest Parteneriat Strategic are menirea intensificării legăturilor bilaterale în toate domeniile sus-menționate, inclusiv prin consolidarea prezenței românești într-o regiune considerată la unison un motor de dezvoltare economică și tehnologică în următorul secol.

Reporter: Cât de atrași considerați că sunt investitorii japonezi de mediul de afaceri din România și care sunt atuurile României pentru investițiile nipone?

Ambasadorul Ovidiu Raețchi: Investitorii japonezi sunt deja prezenți în România la un nivel remarcabil, iar adevăratul potențial încă nu a fost atins. Fără a nominaliza companii, aș evoca existența unor veritabile „orășele” sau comunități construite în jurul unor fabrici japoneze care doresc specialiști români. Companiile nipone din domeniul instrumentelor casnice, sănătății, pieselor și componentelor auto, de exemplu, au standarde de calitate extrem de ridicate și au apreciat constant profesionalismul inginerilor și tehnicienilor români. Este foarte important, pentru a păstra acest interes, să asigurăm un dialog eficient cu autoritățile locale, existând deja parteneriate parafate cu Constanţa, Braşov, Breaza și Sibiu și fiind demarate discuții cu Cluj, Iași, Timișoara, Târgu Mureș etc. Anul trecut a fost lansat la Cluj Forumul Inovației România-Japonia, care anul acesta, la sfârșitul lunii iunie, s-a bucurat de o a doua ediție, la Tokyo, cu o foarte bună prezență a investitorilor japonezi. Pentru 2025, există deja interes pentru găzduire din partea mai multor orașe importante din România – probabil va fi anul Iașiului – ceea ce arată că autoritățile române înțeleg foarte bine seriozitatea părții japoneze în domeniul investițiilor. Aș puncta așadar, printre avantajele țării noastre pentru atragerea companiilor japoneze, expertiza inginerilor, tehnicienilor, informaticienilor noștri, deschiderea autorităților locale pentru investiții cu impact regional, strategia de încurajare la nivel consular dovedită constant de partea română, relevanța noastră geografică pentru piața europeană și chiar, așa cum arătam anterior, poziționarea noastră optimă ca centru logistic pentru reconstrucția Ucrainei. 

Reporter: Companiile japoneze s-au remarcat în ultimii ani prin implicarea în cadrul unor proiecte de infrastructură mare în România. Vă propuneți, în calitate de viitor ambasador, să impulsionați pe viitor și alte parteneriate în acest sens?

Ambasadorul Ovidiu Raețchi: Categoric. În proiectul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila compania niponă IHI a dovedit un profesionalism incontestabil pe domeniul său de expertiză. M-aș bucura mult, în altă ordine de idei, ca în următorii ani să aducem într-o fază avansată Magistrala 6 de metrou, care a fost gândită în baza unei credit oferit de Guvernul japonez și care în ultimele luni a făcut progrese importante. Sunt deja demarate proiecte și discuții în domeniul opticii de vârf și în domeniul energiei. Am participat luna trecută, alături de E.S. Takashi Katae, ambasadorul Japoniei la București, la o dezbatere extrem de interesată despre securitatea în construcții și lucrări de infrastructură, găzduită de Universitatea Tehnică de Construcții București, existând în acest sens un parteneriat gândit de predecesorul meu la Tokyo, ambasadorul Ovidiu Dranga. Nu cred că trebuie să explic de ce standardele de siguranță în domeniul construcțiilor asumate de specialiștii din Japonia țară cu risc seismic ridicat – sunt un reper absolut în domeniu. Iar România nu este ferită de pericole seismice. Mă bucur, din acest motiv, că avem o colaborare solidă cu Japonia în domeniul prevenirii situațiilor de urgență și că domnul Raed Arafat asigură un schimb de expertiză constant cu partea niponă. Avem argumente solide pentru a considera că partenerii japonezi reprezintă o opțiune majoră pentru mari proiecte de infrastructură, dar și în domeniul energiei, pentru care în noiembrie vom avea, la București, un Forum al Energiei România-Japonia la nivel ridicat.

Reporter: Cum credeți că a influențat războiul din Ucraina percepția statului nipon asupra regiunii Mării Negre? Există premisele unei implicări mai accentuate în viitorul apropiat în această regiune?

Ambasadorul Ovidiu Raețchi: Așa cum am arătat, implicarea Japoniei în sprijinirea economică și diplomatică a Ucrainei are deja un nivel remarcabil. Liderii de la Tokyo au condamnat, în termeni la fel de categorici ca și liderii de la București, agresiunea rusă din Ucraina. În luna iunie a acestui an, Japonia și Ucraina au semnat un acord bilateral pentru sprijin și cooperare. Ca stat aflat în proximitatea estică a Rusiei, Japonia înțelege la fel de bine ca România consecințele acestei agresiuni. Fumio Kishida a arătat, de altfel că „Ucraina de astăzi, poate fi Asia de Est de mâine”. Aceste elemente susțin interesul major pe care Japonia îl acordă regiunii Mării Negre. Din acest punct de vedere, expertiza României în regiune, cât și soliditatea opțiunii sale euro-atlantiste, reprezintă un argument important pentru cooperare. România poate să înțeleagă mai bine regiunea Asia-Pacific cu ajutorul experților niponi, în vreme ce Japonia își poate dezvolta înțelegerea asupra Mării Negre cu ajutorul specialiștilor români. Sunt convins că Tokyo va continua să fie prezent la nivel diplomatic în regiune și că parteneriatul cu Bucureștiul va avea un rol de facilitare în acest sens. Un exemplu concret este sprijinul financiar oferit Republicii Moldova de Japonia, compus dintr-un ajutor de 12 milioane dolari, o donație civică de 1,7 milioane dolari și în anunțarea unui credit Japan International Cooperation Agency în valoare de 100 milioane dolari – aceasta fiind o direcție pe care România va continua să o încurajeze puternic. Nu în ultimul rând, așa cum am mai spus, experiența Japoniei în domeniul dezvoltării durabile și reconstrucției va fi esențială în procesul de reclădire a Ucrainei la sfârșitul agresiunii ruse, iar România va putea juca rolul de centru logistic major în acest proces.