Întâlniri CRUCIALE pentru Europa de Est, în următoarele zile: Merkel se vede cu Orban, Macron îl va primi pe Putin, iar Trump îl așteaptă pe Iohannis la Casa Albă / Mizele întrevederilor (FOTO)

EXCLUSIV ONLINE // Pentru Europa Centrală și de Est urmează două zile de foc, marcate de întâlniri cruciale între Angela Merkel și Viktor Orban, Emmanuel Macron și Vladimir Putin, respectiv între Donald Trump și Klaus Iohannis.

Merkel şi Orban se întâlnesc la 30 de ani de la picnicul care a facilitat exodul în masă al est-germanilor

Luni, premierul ungar o va primi pe cancelara Germaniei în orașul Sopron (vestul Ungariei), pentru a celebra 30 de ani de la picnicul care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier.

La 19 august 1989, grupuri ale societăţii civile din Austria şi Ungaria au organizat un picnic la frontiera ce separa Europa Occidentală de Estul comunist.

Atunci când graniţa s-a deschis pentru aşa-numitul ‘Picnic paneuropean’, aproximativ 600 de est-germani au folosit această ocazie pentru a fugi în Austria.

(Foto: Hepta.ro)

Zeci de mii de compatrioţi de-ai lor care se strânseseră în Ungaria în vara anului 1989 le-au urmat câteva săptămâni mai târziu, atunci când această ţară şi-a deschis frontiera occidentală.

”Acesta a fost un pas foarte important în consolidarea sentimentului nostru că putem da jos Zidul şi, ulterior, în realizarea unităţii germane”, a declarat sâmbătă cancelarul Angela Merkel, potrivit Agerpres.

Întâlnirea vine în contextul în care, de câțiva ani, Orban este un critic vehement al deciziei lui Merkel de a deschide granițele Germaniei în 2015 pentru sute de mii de migranți veniți din Orientul Mijlociu.

Emmanuel Macron îi întinde mâna lui Vladimir Putin, chiar înaintea Summitului G7

Tot luni, preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi pe omologul său rus, Vladimir Putin, la reşedinţa sa de vacanţă de la Bregancon, cu cinci zile înainte de a-i primi la Biarritz pe liderii G7, un mod de a include din nou Rusia în această reuniune mondială din care ea este exclusă din 2014.

Liderul de la Kremlin va fi oaspetele lui Macron pentru o întâlnire de lucru, iar apoi pentru un dineu, pentru a doua oară după reuniunea lor la Versailles în 2017, comentează AFP.
Pe agendă ar urma să figureze conflictul în regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei, care i-a atras Rusiei – împreună cu anexarea Crimeii – excluderea din G8 şi sancţiuni din partea UE.

Cei doi șefi de stat vor aborda de asemenea crizele internaţionale în care Rusia joacă un rol crucial, în special războiul în Siria şi tensiunile între Iran şi SUA asupra acordului nuclear.
Potrivit Parisului, alegerea acestei întâlniri chiar înainte de G7 – convenită între cei lideri la G20 la Osaka- „este semnificativă” pentru voinţa şefului statului francez de a face ca Rusia să participe la discuţii multilaterale. De asemenea, Macron se va deplasa la Beijing în această toamnă pentru a se întâlni cu preşedintele chinez.

(Foto: Hepta.ro)

Din 2017, liderii francez şi rus a rămas în contact cu regularitate, fără ca Emmanuel Macron să se abţină de la critici. „Europa trebuie să dialogheze cu Rusia”, care trebuie şi ea „să facă eforturi”, concluzionase el în iunie.

„În ultimele luni, contactele în domeniul politic s-au intensificat. Contactele în domeniul cultural şi umanitar sunt de asemenea foarte intense. În 2020, desfăşurarea ‘Sezoanelor ruseşti’ este prevăzută aproape în toate regiunile Franţei”, a subliniat un consilier al Kremlinului.

În ceea ce privește Ucraina, Parisul speră „să deschidă un nou spaţiu pentru negociere” şi l-a invitat pe Putin să răspundă „în manieră încurajatoare” gesturilor de calmare a situaţiei din partea noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski.

„Principalul subiect vizibil va fi revitalizarea acordurilor de la Minsk” pentru pace în estul Ucrainei, a apreciat Aleksandr Baunov, analist la centrul Carnegie. „Principala promisiune a noului preşedinte ucrainean este să pună capăt războiului. Vladimir Putin este pregătit pentru o relansare a eforturilor de pace dacă un statut federal este acordat Donbasului.(…) Acolo, există o adevărată şansă de progres. Macron ar fi încântat să pună capăt războiului din Donbas pentru a intra în istorie, la fel ca Nicolas Sarkozy în cazul Georgiei”, a precizat analistul.

„Dar Moscova nu va merge în această direcţie decât dacă principalele sale condiţii sunt respectate: o perioadă de tranziţie, precum şi alegeri locale fără principalele partide ucrainene”, a mai arătat Aleksandr Baunov.

Cu privire la Siria, ca şi la Iran, Parisul explică că vrea să ceară preşedintelui rus „să-şi utilizeze influenţa asupra aliaţilor săi”.

Iohannis va fi primit, la Casa Albă, de Donald Trump, pentru a doua oară. Agenda discuțiilor

Marți, preşedintele României, Klaus Iohannis, va fi primit, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru pe care o efectuează în SUA.

Sosirea lui Iohannis este programată pentru ora 14.00, ora locală (ora 21.00, ora României), la intrarea South Portico, și urmează să fie întâmpinat chiar de către Trump.

Președintele român va semna în în Cartea de Onoare și va avea loc prezentarea delegaţiilor, în sala Diplomatic Reception de la Casa Albă.

De la ora 14.10 (21.10, ora României), sunt programate convorbiri tete-à-tête între cei doi lideri, în Biroul Oval, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegațiilor oficiale, la Cabinet Room.

(Foto: Hepta.ro)

La ora 15.30 (22.30, ora României) vizita este programată să se încheie, cei doi lideri luându-și rămas bun.

Programul oficial nu prevede vreo conferință de presă sau o declarație a celor doi lideri.

Săptămâna trecută, preşedintele Iohannis a prezentat, într-o întâlnire informală cu jurnaliştii, temele de discuţie cu omologul american, între care se vor număra securitatea energetică şi programul Visa Waiver.

„Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”, a precizat atunci şeful statului.

„Energia este şi sensibilă, şi importantă. Securitatea energetică ţine de securitatea naţională”, a subliniat el.

Iohannis a afirmat că impresia sa este că există o „disponibilitate la nivelul Guvernului român de a repara anumite chestiuni care nu au fost bine gândite”, făcând referire la OUG 114 şi Legea offshore.

„Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi”, a adăugat preşedintele cu privire la cele două acte normative.

Şeful statului a mai spus că americanii au o îngrijorare că Europa va ajunge prea dependentă de Rusia în domeniul energetic.

De asemenea, el a menţionat că România îşi doreşte ca Exxon să rămână în proiectul de la Marea Neagră.

„Ceea ce ni s-a transmis este că vine dintr-o politică globală, nu din ceea ce se întâmplă aici”, a explicat Klaus Iohannis cu privire la anunţul potrivit căruia compania americană Exxon Mobil ar urma să se retragă din proiectul românesc.

Preşedintele a informat că va readuce în discuţia cu preşedintele Trump chestiunea vizelor pentru români.

„O să readuc în discuţie şi tehnicienii să caute soluţii. Ca preşedinte al României, doresc să pun problema pe masă”, a arătat Iohannis referitor la programul Visa Waiver.
Şeful statului a indicat că doreşte să discute cu preşedintele american şi despre efectivele de militari americani din România, precizând că ţara noastră are posibilitatea de a găzdui mai mulţi militari din SUA.

Preşedintele Iohannis a menţionat că va reitera invitaţia adresată lui Donald Trump de a vizita România.

El a mai arătat că la Washington nu sunt prevăzute întâlniri de afaceri sau cu comunitatea de români.

Vizita la Washington a preşedintelui Iohannis, făcută la invitaţia omologului american, are loc în zilele de 19 şi 20 august.
Pe 6 august, cele două preşedinţii au anunţat întâlnirea preşedinţilor Donald Trump şi Klaus Iohannis.

Administrația americană arăta că cei doi lideri vor discuta despre cea mai bună abordare a provocărilor de securitate comune cu care se confruntă SUA şi România şi despre căile de a promova parteneriate energetice şi comerciale bilaterale şi echitabile.

Vizita survine în contextul în care România marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de apartenenţă la NATO, nota Casa Albă, într-un comunicat.

„Președintele (Donald Trump, n.r.) așteaptă cu nerăbdare să celebreze aceste aniversări importante împreună cu președintele Iohannis”, se mai arăta în comunicatul Casei Albe.
Preşedinţia română a confirmat vizita şi a menţionat temele de discuţie.

„Cu prilejul întrevederii, preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului strategic puternic şi dinamic dintre România şi Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar şi economic. Preşedintele României va evidenţia, şi cu această ocazie, faptul că ţara noastră va continua să fie un partener strategic solid şi un aliat responsabil şi de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre priorităţile politicii externe a României fiind consolidarea relaţiei transatlantice şi a securităţii spaţiului euroatlantic”, arătaAdministraţia Prezidenţială.

Trump și Iohannis s-au mai întâlnit o dată, în iunie 2017.

(Foto: Hepta.ro)