Deși inițial nu formulase vreo obiecție în acest sens, Viena pare să fi rămas singurul obstacol care împiedică aderarea României la spațiul Schengen, iar schimbarea drastică de atitudine a guvernului condus de Karl Nehammer nu se justifică prin cifrele invocate de membrii săi, despre care politicienii români spun că „nu au vreo legătură cu realitatea”, și ar putea să aibă mai degrabă legătură cu influența Rusiei în Austria.
Apropierea dintre Viena și Moscova a devenit mai evidentă odată cu invazia Rusiei în Ucraina, cancelarul austriac fiind primul lider occidental care s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin după momentul 24 februarie. S-a întâmplat în aprilie, chiar în capitala rusă.
Același Karl Nehammer declara în finalul lunii iulie că un embargo pe gazul rusesc este „imposibil” din cauza dependenței statelor europene de energia rusească. Potrivit Business Standard, comentariile au fost făcute după ce l-a primit la Viena pe premierul ungar Viktor Orban, un alt lider european contestat pentru apropierea sa de Kremlin.
Într-o altă delimitare de linia dură a europenilor în răspunsul la invazia rusă, Austria lansa în luna august un avertisment împotriva intenției de a îngheța emiterea de vize pentru cetățenii ruși, spunând, potrivit TASS, că o astfel de inițiativă ar fi contraproductivă.
„Cu o oprire deplină a emiterii de vize, probabil va fi greu să se mai mențină contactele rămase cu societatea civilă rusă. Asta ar însemna că intrarea în UE nu ar fi închisă numai pentru societatea civilă rusă și membrii opoziției, ci și, de exemplu, pentru rudele austriecilor”, declara Ministerul austriac al afacerilor externe.
Relația cu Rusia pare să fie prețuită și de opinia publică austriacă, în condițiile în care neutralitatea a rămas populară în Austria, stat non-NATO, chiar și în contextul agresiunii ruse care a devastat Ucraina.
Al Jazeera scria la jumătatea lunii august că 80% dintre austrieci susțin rămânerea țării în afara Alianței Nord-Atlantice, iar neutralitatea se bucură de opinii favorabile la nivelul figurilor de pe întregul spectru politic de la Viena.
În martie 2022, Financial Times vorbea despre ambasada rusă la Viena ca fiind un hub important pentru spionajul rusesc, potrivit portalului austriac The Local.
Moscova ar fi folosit orașul pentru a viza alte țări și, potrivit Der Standard, deși partea austriacă a fost conștientă de dimensiunea eforturilor rusești de spionaj, atenția sa s-a îndreptat mai degrabă spre activitățile care vizau Austria, nu alte țări.
Vârful amenințării a fost atins în 2017, când Partidul austriac al Libertății (FPO) a venit la guvernare și a semnat un tratat de prietenie cu Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. Legăturile dintre cele două formațiuni erau atât de puternice încât președintele rus a participat în 2018 la nunta lui Karin Kneissl (FPO), la acel moment ministru austriac al afacerilor externe, a dansat cu mireasa și i-a oferit drept cadou o pereche de cercei în valoare de 50.000 de dolari. Ulterior, Kneissl avea să ajungă în conducerea companiei rusești de stat Rosneft.
De altfel, potrivit Evz.ro, Austria a și lansat în cele din urmă o anchetă cu privire la o presupusă tentativă de a crea în 2018 un serviciu de informații despre care unii susțin că, dacă ar fi devenit operațional, s-ar fi aflat sub influența Rusiei.