Includerea altor 9 țări în UE, inclusiv Ucraina, le-ar costa pe țările deja membre peste 250 de miliarde de euro: „Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult; unii beneficiari vor deveni contribuitori”

Extinderea dimensiunii UE pentru a include alte nouă țări noi, inclusiv Ucraina, i-ar costa pe membrii actuali peste 256 de miliarde de euro, potrivit unor calcule interne. Efectul în lanț ar fi acela de a transforma multe țări care se bucură în prezent de beneficii financiare din partea UE în contribuabili neți.

Ucraina ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pe lângă costurile de reconstrucție a țării care au fost evaluate la aproximativ 400 de miliarde de euro în acest an de către Banca Mondială

Costul uriaș al extinderii a fost dezvăluit în contextul în care 51 de lideri europeni s-au reunit la Granada, în Spania, în cadrul unei reuniuni a Comunității Politice Europene, pentru a discuta următoarele etape pentru cele nouă țări care așteaptă să adere la UE.

„Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE; multe state membre care sunt în prezent primitori neți vor deveni contribuabili neți”, se arată în documentul secretariatului Consiliului UE, divulgat de Financial Times, citat de The Guardian.

Ucraina, de departe cea mai mare dintre cele nouă țări care au fost acceptate ca potențiali candidați, ar avea dreptul la 186 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, potrivit documentului. Această sumă s-ar adăuga la estimările actuale ale costurilor de reconstrucție a Ucrainei, care au fost evaluate la aproximativ 400 de miliarde de euro în acest an de către Banca Mondială.

Extinderea a devenit unul dintre cele mai urgente subiecte pentru UE, liderii reunindu-se vineri pentru a discuta cum să direcționeze dezbaterile viitoare pe teme cheie, inclusiv bugetul, numărul de locuri în Parlamentul European, viitorul politicii agricole comune și dacă un bloc extins ar putea continua să voteze în unanimitate în anumite domenii.

De asemenea, se dezbate dacă UE ar trebui să continue cu un proces cu două viteze, permițând statelor membre să intre treptat în bloc, sau dacă ar trebui să fie totul sau nimic.

La începutul acestei săptămâni, șeful diplomației UE a declarat că se opune celor care sunt în favoarea unui proces de aderare treptată, afirmând că ar fi imposibil de pus în aplicare. „Aderarea este aderare. Punct.”, a declarat el la o reuniune în Ucraina.

Un diplomat a declarat pentru The Guardian că se așteaptă ca bugetul să fie cel mai controversat subiect și că trebuie să fie stabilit până în 2027, când va începe următorul ciclu financiar. În acest fel, UE ar putea arăta că este pregătită, eliminând orice scuză pentru a întârzia discuțiile ulterioare privind dacă și cât de repede ar putea adera Ucraina, Moldova și statele din Balcanii de Vest.

Ucraina ar avea dreptul și la 95 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pentru agricultură

La începutul acestui an, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că termenul limită ar trebui să fie 2030, dar sursa diplomatică a declarat că o astfel de dată este „aleatorie” și nu are sens. Potrivit acestora, o țintă pentru 2027 ar concentra mințile liderilor UE în următorii doi ani și ar oferi un cadru pentru o discuție reală – și nu conceptuală.

Documentul care a fost obiectul unei scurgeri de informații estimează că bugetul ar crește cu 21%, ajungând la 1,47 miliarde de euro, dacă toate cele nouă țări ar adera la UE. Acest lucru ar implica o creștere semnificativă a contribuțiilor pentru Germania, Franța și Olanda, cu perioade de tranziție necesare pentru a mări finanțarea.

Suma cheltuită pentru agricultură s-ar modifica, de asemenea, Ucraina ar avea dreptul la 95 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, un alt cost pe care statele membre ar trebui să îl ia în considerare. Ucraina a susținut că, în calitate de lider mondial pe piețele cerealelor, uleiului de floarea-soarelui și păsărilor de curte, aderarea sa ar consolida securitatea alimentară a UE.

Un alt fond cheie, cunoscut sub numele de Fondul de coeziune, care oferă bani pentru infrastructura din țările mai puțin dezvoltate, ar fi, de asemenea, afectat în mod semnificativ de extindere. Conform formulei financiare actuale, Republica Cehă, Estonia, Slovenia, Cipru, Malta și Lituania nu ar mai fi eligibile pentru aceste fonduri.

Luna trecută, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE trebuie să se pregătească imediat pentru schimbările radicale necesare pentru ca Ucraina și alte țări să devină membre ale blocului.

Există îngrijorări legate de faptul că, deși UE a stabilit obiective de reformă pentru Ucraina, Moldova și celelalte șapte țări care așteaptă să adere la bloc, nu a prezentat încă propuneri detaliate privind schimbările necesare în statele membre.