UPDATE // Juan Guaidó a cerut populaţiei să vină la ‘cel mai mare marş’ din istoria ţării (FOTO, VIDEO)

Nicolás Maduro nu mai are susţinerea Armatei, chiar dacă a apărut la televizor să spună că o are, a declarat Juan Guaidó, preşedintele autoproclamat al Venezuelei şi totodată liderul opoziţie, citat de CNN.

UPDATE 14:55 – Preşedintele autoproclamat, Juan Guaidó, a făcut apel că miercuri să aibă loc „cel mai mare marş” din istoria ţării, relatează Reuters. Între timp, preşedintele contestat, Nicolás Maduro, a negat că ar fi avut planuri de a fugi în Cuba.

În plus, Juan Guaidó a făcut din nou apel la populaţie să iasă în stradă. În acelaşi timp, forţe militare loiale lui Juan Guaidó l-au eliberat din arestul la domiciului pe Leopoldo Lopez, un alt opozant al lui Nicolás Maduro. Ulterior eliberării, Leopoldo Lopez şi familia acestuia au fost primit azil în ambasada statului Chile din Caracas.

De cealaltă parte, Nicolás Maduro a precizat că lovitura de stat a fost înfrântă şi a acuzat forte „imperialiste” că ar încerca să „atace şi să răstoarne guvernul legitim şi să înrobească Venezuela”.

„Ne-am confruntat cu diverse forme de lovituri de stat, datorită eforturilor obsesive ale dreptei venezuelene, ale oligarhiei columbiene şi a imperiului Statelor Unite”, a precizat Maduro în discusul sau televizat.

Foto: Leopoldo Lopez, unul dintre liderii opoziţiei (sursă foto: hepta.ro)

Care este situaţia Armatei venezuelene

Potrivit informaţiilor existente, cea mai mare parte a forţelor armate pare să fie încă loială lui Nicolás Maduro. Oricum, forte ale armatei venezuele au putut fi văzute şi pe străzi, în vehicule blindate, încercând să îi disperseze pe protestatarii anti-Maduro – şi în cel puțin uncaz, chiar să treacă peste ei.

#VENEZUELA Update: Pro-Guaidó protesters ran over by Maduro GNC vehicles. WARNING: VIOLENCE. pic.twitter.com/6upGUTBt7h

— Disclosure Tv (@DisclosureTv_) April 30, 2019

De altfel, până acum au fost raportate 71 de persoane rănite în urma ciocnirilor dintre protestatari şi forţele loiale regimului Maduro, majoritatea victimele gloanţelor de cauciuc.

Între timp, încă 25 de soldaţi au cerut azil într-o ţară străină, respectiv în Brazilia. La fel ca şi în multe alte cazuri similare, toţi acei soldaţi au grade mici.

Reacţia Statelor Unite

Statele Unite a avut reacţii oarecum contradictorii, toate având însă un punct comun: susţinerea pentru Juan Guaidó.

Preşedintele american Donald Trump a făcut ameninţări voalate, însă nu la adresa regimului Maduro, ci la adresa Cubei – un mai vechi aliat al regimului socialist de la Caracas.

„Dacă trupele şi miliţiile cubaneze nu ÎNCETEAZĂ imediat operaţiunile militare şi de altă natură, menite să cauzeze moarte şi distrugere Constituţiei Venezuelei, atunci un plin şi complet embargo, împreună cu cele mai mari sancţiuni, vor fi impuse asupra insulei Cubei. Speran ca toţi soldaţii cubanezi se vor întoarce imediat şi pe cale paşnică pe insula lor”, a scris preşedintele american pe Twitter.

If Cuban Troops and Militia do not immediately CEASE military and other operations for the purpose of causing death and destruction to the Constitution of Venezuela, a full and complete….

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) April 30, 2019

Într-o intervenţie televizată, Secretarul de Stat, Mike Pompeo, a precizat că Nicolás Maduro se pregătea să fugă din ţară, dar că ar fi fost convins de Rusia să nu o facă.

„Am urmărit ce s-a întâmpla pe parcursul zilei, a trecut destul de mult timp decand cineva l-a văzut pe Maduro. Avea un avion pregătit pe pista de decolare, era gata să plece în această dimineaţă (marţi dimineaţa – n.r.), dar din ce am înţeles, Rusia i-a indicat că ar trebui să stea. Destinaţia era Havana”, a spus Mike Pompeo.

John Bolton, consilierul pe probleme de securitate naţională al lui Donald Trump, a indicat că, de fapt, evenimentele din Venezuela nu sunt o lovitură de stat, şi a transmis un mesaj direct elementelor din Armata venezueleană încă loială lui Nicolás Maduro.

„Venezuelenii au făcut foarte clar faptul că actualul traseu căre democraţie este ireversibil. Armata venezueleană are de făcut o alegere: să îmbrăţişese democraţia, să protejeze civilii şi membri aleşi în mod democratic ai Adunării Naţionale (parlamentul venezuelean – n.r.), sau să se confrunte cu mai multă izolare”, a scris John Bolton pe Twitter.

Foto: Preşedintele contestat Nicolás Maduro (la microfon), în timpul discursului televizat. În dreapta lui se află ministrul Apărării, Vladimir Padrino Lopez (sursa foto: Twitter / Nicolás Maduro)

Reacţia Federaţiei Ruse

Într-o primă fază, Federaţia Rusă a avut o atitudine reţinute, cel puţin la nivel declarativ. Astfel, Moscova a exclus o intervenţie directă în favoarea regimului Maduro prin militarii trimişi în Venezuela în urmă cu câteva săptămâni – lucru însă puţin probabil datorită susţinerii deschise a Rusiei acordată regimului Maduro.

Ulterior, Moscova a acuzat Statele Unite că răspândeşte informaţii false, potrivit cărora Nicolás Maduro ar dori să fugă din ţară.

„Washington-ul a făcut tot ce a putut pentru a demoraliza armata venezueleană şi acum a folosit falsuri ca parte a unui război informaţional”, a precizat Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus.

Foto: Juan Guaidó, preşedintele autoproclamatşi totodată liderul opoziţiei şi al Adunării Naţionale(parlamentul venezuelean – n.r.) (sursă foto: hepta.ro)

Alte reacţii internaţionale

Şefii de stat ai Columbiei, Ecuadorului şi Braziliei şi-au reconfirmat susţinerea pentru Juan Guaidó. În același timp Turcia şi Columbia au condamnat violențele, pronunţându-se în favoarea unei rezolvări diplomatice.

Secretarul General al ONU a făcut apel la „reţinere”, indicând faptul că ambele părți vor fi contactate.

Motivele nemulţumirii populaţiei venezuele

Cu Nicolás Maduro la conducerea Venezuelei, ţara a intrat într-o criză economică, politică şi socială fără precedent, atât în istoria ei, cât șiîn cea Americii de Sud.

De asemenea, mandatul de preşedinte al lui Nicolás Maduro a fost presărat cu numeroase acuzaţii corupție sistemică, de arestări abuzive, de tratament abuziv al oponenţilor politici, precum şi de uciderea a sute de protestatari în timpul masivelor demonstrații din urmă cu câțiva ani.

Iar în ultimele luni, pe fondul blocării deliberate a ajutoarelor umanitare trimise de Statele Unite, Armata venezueleană a suferit un număr tot mai mare de dezertări (prepoderent în rândul militarilor cu rang inferior).