Începe prima fază a procesului de pace dintre Statele Unite şi talibani. Ce vor trebui să facă cele două părţi în următoarele şapte zile
Un armistiţiu de şapte zile între Statele Unite şi talibani urmează să înceapă sâmbăta, iar în cazul în care va şi fi respectat, atunci va fi semnat un acord de pace preliminar, relatează BBC.
În acest interval de timp, atât talibanii, cât şi forţele internaţionale sau americane nu ar trebui să iniţieze ofensive majore militare.
Războiul din Afganistan fiind al doilea cel mai lung conflict armat (după cel din Vietnam) în care Statele Unite au fost implicate.
„Acesta este un pas important în drumul spre pace. Am reuşit să facem o înțelegere cu talibanii pentru reducerea semnificativă a violenţei. Odată cu implementarea cu succes a acestui acord, ne asteptm la semnarea acordului de pace americano-taliban. Pregătim semnarea lui pentru data de 29 februarie”, a declarat secretarul de Stat american, Mike Pompeo
De cealaltă parte, talibanii şi-au exprimat speranţa că armistiţiul este necesar creării condiţiilor propice „pentru stabilirea păcii pe cuprinsul ţării prin retragerea tuturor forţelor străine”.
„Reducerea de violenţă” (aka armistiţiul) este rezultatul unor negoceri iniţiate în urmă cu un an. Dar şi acestea au fost, de fapt, o continuare a unor eforturi iniţiate încă din deceniul trecut şi care au suferit numeroase întreruperi, din varii motive.
Unul dintre motive este faptul că nici talibanii nu sunt o entitate unitară, în interiorul lor existând segmente mai radicale, care resping ideea de pace Statele Unite şi resping orice fel de înţelegere care nu implica revenirea lor la conducerea Afganistantului. De altfel, dacă armistitul va fi încălcat, atunci aceste elemente radicale ar putea fi principalii suspecţi.
Foarte important, actualul guvern de la Kabul nu a luat parte la negocieri pe motiv ca partea talibana îl considera „păpuşa americanilor”. Cu toate acestea, mai mult ca sigur că situaţia regimului de la Kabul a fost unul dintre subiectele discutate de talibani şi Statele Unite.
În momentul de faţă, în Afganistan se mai află undeva între 12.000 şi 13.000 de militari americani. În timpul campaniei prezidenţiale din 2016, însă, Donald Trump a promis retragerea trupelor americane din Afganistan.
Oricum, chiar şi după retragere, Statele Unite vor putea desfăşura rapid trupe în Afganistan, în situaţia în care acest lucru va fi necesar. Asta datorită numărului mare de soldaţi împrăştiaţi în mai multe ţări aliate din Orientul Mijlociu.
- Irak – 6.000de soldați
- Kuweit– 13.000 de soldați
- Qatar– 13.000 de soldați
- Bahrain– 7.000 de soldați
- Emiratele Arabe Unite– 5.000 de soldați
- Iordania– 3.000 de soldați
- Arabia Saudită– 3.000 de soldați
- Oman– 606 de soldați
Total: 50.606 de soldați
Foto: Sher Mohammad Abbas Stanakzai, șeful Biroului Politic al talibanilor (sursă foto: hepta.ro)
De au durat atât de mult negocierile din Afganistan
De partea americană, pentru a se evita experienţa Războiului din Vietnam, orice retragere din Afganistan trebuiafăcută într-un mod ordonat, adică lăsând în urma regimul pseudo-democratic instalat la Kabul în anii 2000′. Acest obiectiv este menit să salveze ce a mai rămas din imaginea de legimitate creată în anii 2000′ şi utilizată pentru justificarea invaziei Afganistanului. La data invaziei, scopurile declarate ale invaziei fiind înlăturarea talibanilor şi distrugerea grupării Al-Qaida.
Talibanii au fost înlăturaţi, însă nu au fost distruşi. Nici gruparea Al Qaida nu a fost distrusă, chiar dacă puterea ei a fost drastic diminuată, iar imaginea ei simbolică (în speţă Osama Bin-Laden) a fost eliminată. Iar distrugerea celor două grupări nu poate fi dusă până la capăt din cauza modului în care acestea operează, în speţă prin utilizarea tacticilor de gherilă, loializarea unor populaţii locale (pe cale paşnică sau forţată) şi prin radicalizarea unor segmente ale populaţiei – care la rândul ei va servi drept sursă de soldaţi.
De asemenea, foarte probabil, Statele Unite şi-a apropus menţinerea unor trupe pe teritoriul Afganistanului pentru că regimul instalat de Washington să nu pice la fel de repede ca cel lăsat în urmă de Uniunea Sovietică în anii 80′ – tot de mâna talibanilor.
În schimb, de partea talibană, de-a lungul timpului s-a cerut retragerea tuturor trupelor NATO şi înlăturarea regimului instalat de Statele Unite. Gradual, cererile talibanilor s-au mai diminuat însă.