În Venezuela, două tabere revendică accesul la rezerva de aur de la Londra. Nicolas Maduro și Juan Guaido își dispută controlul asupra celor 1,7 miliarde de euro stocați în Banca Angliei

În seifurile din Banca Angliei, unde națiunile străine – printre care și România – își adăpostesc părți din vastele lor rezerve de aur, sunt păstrați 1,7 miliarde de euro în lingouri de aur pe care le dispută două tabere. Guvernul Nicolas Maduro de la Caracas susține că acestea aparțin băncii centrale ale administrației sale, în timp ce liderul opoziției Juan Guaido, pe care atât Marea Britanie, cât și SUA sau chiar România îl recunosc drept președinte legitim interimar al Venezuelei, spun că de drept încărcătura ar trebui să fie sub controlul său, transmite Reuters.

În Venezuela, două tabere revendică accesul la rezerva de aurde la Londra

O instanță comercială britanică va începe să decidă, săptămâna viitoare, care dintre revendicări este cea justă, în condițiile în care banca centrală venezueleană (BCV) a dat în judecată Banca Angliei pentru a i se permite accesul la rezerva de aur. Totuși, o decizie nu va veni mai devreme de august sau septembrie, a precizat judecătorul la înfățișarea din 28 mai.

Practic, în joc este o bucată considerabilă din activele pipernicite pe care le deține guvernul Maduro peste hotare. Avocații care reprezintă BCV susțin că o mare parte din aur va fi vândută, astfel încât să fie mărit bugetul deținut de Venezuela în lupta cu noul coronavirus, care amenință să copleșească un sistem sanitar deja puternic afectate de șase ani de criză economică.

Nicolas Maduro și Juan Guaido își dispută controlul asupra celor 1,7 miliarde de euro stocați în Banca Angliei

Tabăra anti-regim susține că Nicolas Maduro dorește să folosească aurul pentru a-și plăti aliații din străinătate – o acuzație pe care avocații o neagă vehement. În ultimii doi ani, guvernul Maduro a vândut peste hotare cam 30 de tone din rezervele pe care le deține în Venezuela pentru foarte necesara monedă puternică, spun surse familiare cu operațiunea și cu datele de bază din bancă.

Opoziția, care este condusă încă de același Juan Guaido, la un an și jumătate după ce a început o președinție paralelă în Venezuela, speră că un verdict favorabil ar putea influența și alte țări să îi predea controlul asupra mai multor active venezuelene, printre care și fondurile de stat în valoare de 5 miliarde de dolari care au fost înghețate în conturi bancare străine.

„Fără îndoială, o recunoaștere din partea curții ar reprezenta un precedent important”, a afirmat Jose Ignacio Hernandez, principalul reprezentant legal al lui Juan Guaido peste hotare.

Repatrierea rezervei, un subiect intens dezbătut și în România, în era Dragnea

Repatrierea aurului de la Londra a fost un subiect amplu dezbătutîn societatea românească, pe vremea când PSD era condus de Liviu Dragnea, care între timp a fost trimis la închisoare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. De altfel, chiar în iunie, subiectul revenea din nou în atenția publică, când Senatul României respingea solicitarea de reexaminare făcută de președintele Klaus Iohannis în privința proiectului inițiat de fostul președinte al Camerei Deputaților și senatorul PSD Șerban Nicolae.

„Considerăm că soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, arăta, printre altele, cererea de reexaminare.