În Ucraina, discuțiile de pace nu mai sunt tabu: 44% dintre ucraineni – cel mai înalt nivel de la începutul conflictului – vor un dialog cu inamicul

Un sondaj recent sugerează că 44% dintre ucraineni – cel mai înalt nivel de la începutul conflictului – consideră că a venit momentul să se angajeze în dialog cu inamicul. Pentru militarul Oleksandr Antybysh, negocierile de pace cu Rusia ar trebui să se bazeze pe mai multe condiții, după cum spune el pentru Al Jazeera.

Volodimir Zelenski a spus că Rusia ar trebui invitată la a doua rundă de negocieri

„O întoarcere la granițele Ucrainei recunoscute internațional, o interdicție pentru Rusia de a efectua exerciții militare la cel puțin 300 km de granițele Ucrainei”, a spus militarul cu barbă în timp ce număra condițiile pe degete.

Antybysh, care co-conduce un grup de voluntari care fabrică gadgeturi pentru încărcarea rapidă a armelor în orașul Cernihiv, din nordul Ucrainei, a mai spus pentru Al Jazeera că dorește să vadă „repararea completă a tuturor pierderilor, materiale și morale, care trebuie calculate de către o comisie internaţională”.

Externe - 06 sep, 07:13

Cancelarul austriac Karl Nehammer, pregătit să găzduiască negocieri de pace între Rusia și Ucraina

Dar pe măsură ce Moscova avansează încet și sângeros în sud-estul Ucrainei și Kievul face o incursiune îndrăzneață în vestul Rusiei, perspectivele unor astfel de condiții par îndepărtate.

Rusia trimite în prezent mii de militari abia antrenați pe linia frontului pentru a trece prin apărarea ucraineană și lovește orașele și satele asediate cu bombe glisante.

Chiar și așa, în ultimele luni, președintele ucrainean a vorbit cu prudență despre discuțiile de pace cu Moscova – după mai bine de doi ani în care le-a negat însăși posibilitatea.

La mijlocul lunii iulie, Volodimir Zelenski a spus că Rusia ar trebui invitată la a doua rundă a unui summit pentru pace din Elveția.
Diplomații ruși nu au fost invitați la primul rând de discuții, care a avut loc în stațiunea Burgenstock la jumătatea lunii iunie și la care au participat reprezentanți ai 92 de națiuni.

Două zile mai târziu, Zelenski a declarat pentru BBC că „nu toate teritoriile [ocupate] ar trebui să fie returnate cu forța”. „Puterea diplomației poate ajuta”, a adăugat el.

Cuvintele sale reflectă o tendință tot mai mare în rândul ucraineanilor obosiți de război, care se trezesc în sunetul sirenelor de raid aerian sau cu zgomotul puternic și zguduitor al exploziilor.

Totuși, 35% dintre ucraineni se opun în continuare discuțiilor de orice fel

Un sondaj de opinie publicat de buletinul de știri Zerkalo Tizhnya la mijlocul lunii iulie a arătat că 44% dintre ucraineni sunt pregătiți pentru discuții de pace – cel mai mare astfel de procentaj de la începutul războiului în februarie 2022.

Doar 23% dintre ucraineni și-au dorit astfel de discuții în mai 2023, potrivit unui sondaj similar, când Ucraina se bucura de retragerea Rusiei din mai multe zone cheie la sfârșitul anului 2022 și credea cu o majoritate covârșitoare în succesul unei contraofensive viitoare.
Sondajul din 15 iulie a arătat însă că 35% dintre ucraineni s-au opus discuțiilor de orice fel.

Două treimi dintre cei chestionați au spus că încă mai cred în triumful militar al Kievului asupra Moscovei, iar 51% au spus că recuperarea tuturor zonelor ocupate – inclusiv a Peninsulei Crimeea, anexată în 2014 – este o condiție pentru orice acord de pace.

Numărul celor care vor negocieri de pace e în creștere

Observatorii cred însă că numărul ucrainenilor care sunt în favoarea discuțiilor de pace va crește.

„Vedem o astfel de tendință. Numărul celor care doresc discuții este în creștere”, a declarat analistul de la Kiev, Volodimir Fesenko. „De fapt, mulți oameni nu își exprimă părerea, dar acesta este mai mult un sprijin tăcut pentru sfârșitul războiului.”

Cu toate acestea, atât liderii ucraineni, cât și publicul știu că Kievul nu poate fi de acord cu concesii teritoriale, a spus el.
Necesitatea unui compromis este însă evidentă – chiar dacă majorității nu i-ar plăcea, a spus el.

„Este voba despre o simplă încetare a focului fără un acord cu privire la problema teritorială”, a spus Fesenko. „Este un rău mai mic în comparație cu situația de astăzi.”

Cel mai mare obstacol în calea discuțiilor de pace și a încetării focului sunt cererile „imposibile” ale Moscovei, a spus el.
Acestea includ retragerea de către Ucraina a trupelor din părțile controlate de Kiev din patru regiuni ucrainene care au fost parțial ocupate de Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a spus în mod repetat că Kievul ar trebui să recunoască cele patru regiuni – împreună cu Crimeea – ca parte a Rusiei și să se angajeze să nu adere la NATO.

De asemenea, Kremlinul dorește ca Occidentul să ridice zeci de sancțiuni impuse Moscovei și să împingă Kievul să recunoască limba rusă ca a doua limbă oficială pentru a „proteja” drepturile vorbitorilor de rusă din estul și sudul Ucrainei.

Protecția a fost unul dintre pretextele Moscovei pentru anexarea Crimeei și sprijinirea separatiștilor din regiunile de sud-est Donețk și Lugansk, care a dus la 13.000 de morți și la strămutarea a sute de mii de ucraineni.