Guvernul american a aprobat, în ciuda promisiunilor electorale, forări în Alaska, în ”rezerva naţională de petrol”. A declanșat furia ecologiștilor, GreenPeace reacționează
Guvernul american a aprobat, luni, un controversat proiect petrolier în nordul Alaskăi – proiectul Willow al gigantului american ConocoPhillips – a transmis Departamentul de Interne, însărcinat cu terenurile federale în Statele Unite.
Decizia vine în pofida faptului că, anterior, preşedintele american Joe Biden a promis să nu autorizeze noi foraje pe pământul federal, relatează AFP.
Foraje în „rezerva națională de petrol”
Proiectul – redus la trei zone de forare din cele cinci câte cerea iniţial demersul – se află într-o zonă denumită ”rezerva naţională de petrol”, în nord-vestul Alaskăi care aparţine statului american, în contextul în care preşedintele democrat Joe Biden a promis în campania sa electorală să nu autorizeze noi forări petroliere sau de gaze pe pământurile federale.
Promotorii proiectului Willow văd în această măsură o sursă de locuri de muncă şi o contribuţie la independenţa energetică a Statelor Unite
Guvernul american a anunţă ”protecţii” suplimentare ale unei vaste zone a rezervei naţionale a petrolului
Oficialii anunță că vor să interzică definitiv forările într-o zonă mare a Oceanului Artic.
Asociaţiile de apărarea mediului, care au lansat o vastă campanie de luptă împotriva acestui proiect denunţă o catastrofă în lupta împotriva modificărilor climatice.
”Willow va fi una dintre cele mai mari exploatări de petrol şi de gaze naturale de pe terenurile federale publice din ţară. Poluarea cu carbon pe care o va provoca în aer va avea efecte devastatoare asupra populaţiilor noastre, vieţii sălbatice şi încălzirii globale. Vom suporta consecinţele în deceniile viitoare”, a denunţat luni organizaţia de apărarea mediului Sierra Club.
Proiectul a fost aprobat iniţial de Donald Trump
Ulterior aprobării, fost oprit temporar în 2021 de către un judecător, care l-a trimis Guvernului, la o nouă examinare.
La începutul lunii februarie, Biroul de Gestionare a Teritoriului a publicat analiza de mediu a proiectului, în care a detaliat o ”alternativă privilegiată” care reducea proiectul la trei locuri de forare în loc de cinci şi la 219 puţuri.
Consecința acestei soluţii este o producţie de 576 de barili în următorii 30 ani, potrivit Biroului, dar şi emiterea a 9,2 milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) pe an – reprezentând 0,1% dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale Statelor Unite din 2019.
Joe Biden promisese să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră ale Statelor Unite de la 50% la 20% faţă de nivelul din 2005, obiectiv prevăzut în Acordul de la Paris.