Iohannis și Zelenski au decis ca guvernele român și ucrainean să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”/ Ședință comună a celor două guverne, la Kiev, în octombrie

Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski însărcinează guvernele român și ucrainean să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”, potrivit declarației semnată marți la Palatul Cotroceni. O ședință comună a celor două Guverne va avea loc în această lună, la Kiev.

În document, cei doi președinți au reafirmat hotărârea reciprocă de a consolida cooperarea practică dintre România și Ucraina în toate domeniile de interes comun.

Președinții României și Ucrainei au purtat discuții, în urma cărora:

Politică - 20 dec, 17:25

De ce nu a fost Klaus Iohannis invitat la întâlnirea de la reședința șefului NATO. Stelian Tănase: Pentru că prestația lui nu convinge. Nu poți doar să te plimbi așa, cum ești tu, mătăhălos așa, printre ei (VIDEO)

– au subliniat că împărtășesc viziunea relațiilor dintre România și Ucraina ca un parteneriat strategic bazat pe principiile bunei vecinătăți, valori democratice comune și respectarea dreptului internațional. Ei au decis să construiască un Parteneriat Strategic între Ucraina și România și au cerut echipelor lor să înceapă să lucreze la acest lucru, fără întârziere;

– au convenit să-și intensifice în continuare eforturile în vederea dezvoltării unei relații solide și cuprinzătoare între România și Ucraina, bazate pe încredere reciprocă, respect și solidaritate; au reafirmat în acest context angajamentul lor pentru o agendă de cooperare pozitivă, previzibilă, de perspectivă, bazată pe proiecte, între România și Ucraina, care să fie urmată într-un spirit constructiv;

– a confirmat sprijinul și angajamentul necondiționat față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv în apele sale teritoriale. Ucraina este recunoscătoare României pentru pachetul semnificativ de asistență în apărare oferit de la începutul invaziei pe scară largă;

– a condamnat cu hotărâre războiul de agresiune în curs al Federației Ruse împotriva Ucrainei și a convenit asupra imperativului de a continua asistența practică acordată statului ucrainean atât timp cât este necesar pentru a obține victoria asupra statului agresor și pentru a stabili o pace cuprinzătoare, justă și durabilă;

– și-a exprimat sprijinul deplin pentru Formula de pace a președintelui Ucrainei Volodymyr Zelenskyy. Președinții au remarcat pozitiv interesul și implicarea deosebită a României pentru punctele „Securitate alimentară” și „Securitate radiațiilor și nucleară” ale Formulei Păcii și au cerut tuturor statelor care respectă normele de drept internațional și principiile Cartei ONU să sprijine procesul de implementare. a acestei inițiative;

– a confirmat intenția comună de a utiliza toate formatele internaționale disponibile pentru a restabili integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv Platforma internațională Crimeea;

– a luat act de disponibilitatea de a continua și aprofunda cooperarea pe probleme de consolidare a securității în regiunea Mării Negre, răspuns la provocările și consecințele agresiunii armate rusești, precum și asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră. În acest context, au salutat prima Conferință de Securitate a Mării Negre de succes a Platformei Internaționale a Crimeei, organizată în comun de România și Ucraina la București în aprilie 2023, și și-au exprimat dorința ca conferința să devină un eveniment anual;

– a subliniat că astăzi România și Ucraina își aduc împreună o contribuție critică la asigurarea securității alimentare globale în virtutea tranzitului produselor agricole ucrainene pe teritoriul României. Președinții au susținut eforturile continue și coordonate de dublare a volumelor de tranzit prin România de la actualele 2 milioane de tone la 4 milioane de tone pe lună;

– a salutat faptul că în curând va fi deschisă o nouă rută feroviară pentru tranzitul cerealelor din Ucraina, care să o conecteze cu porturile din România. Aceștia au salutat disponibilitatea României de a spori potențialul de export pentru produse originare din Ucraina;

– a convenit să mențină o coordonare strânsă, transparentă, previzibilă și principială în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene prin România, să continue găsirea de soluții comune de bună-credință și să implementeze rapid și integral cele deja convenite;

– a subliniat importanța îmbunătățirii conectivității dintre România și Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de transport existente, facilitarea trecerii frontierei și eliminarea blocajelor și înființarea de noi puncte de trecere a frontierei;

– a apreciat foarte mult asistența multidimensională a României pentru a răspunde nevoilor Ucrainei și cetățenilor ucraineni încă din primele zile ale invaziei militare pe scară largă a Federației Ruse și a remarcat importanța continuării acestui sprijin;

– a convenit asupra importanței începerii pregătirii piloților ucraineni în cadrul centrului de instruire dedicat F16 din România și a convenit ca piloții ucraineni să fie incluși în primul val de astfel de pregătire. Preşedinţii au remarcat că aceasta, alături de participarea militarilor ucraineni la alte facilităţi de antrenament din România, reprezintă o contribuţie importantă a României la consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei;

– a condamnat ferm crimele și atrocitățile grave comise de armata și oficialii ruși, inclusiv atacurile deliberate și fără discriminare împotriva civililor și infrastructurii civile din Ucraina, alte crime de război și crime împotriva umanității. Președinții și-au confirmat angajamentul de a răspunde deplină pentru toate crimele comise în Ucraina, inclusiv pentru crima de agresiune. Aceștia au salutat în acest sens cercetările aflate în derulare de către Curtea Penală Internațională, activitatea Echipei Comune de Investigație și înființarea Centrului Internațional de Procuratură.

-a condamnat ferm atacurile deliberate și sistematice ale Rusiei împotriva infrastructurii civile, inclusiv a porturilor ucrainene de pe Dunăre, care au afectat ambele maluri ale Dunării, reprezintă amenințări grave la adresa siguranței cetățenilor și sunt crime de război care subminează și mai mult economia ucraineană, alimentația securitatea, inclusiv la nivel global, și încălcarea liberei navigații pe Dunăre și în Marea Neagră;

– a subliniat că sancțiunile introduse de UE și de comunitatea internațională mai largă împotriva Federației Ruse ar trebui menținute și consolidate până la restabilirea completă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, inclusiv a teritoriului Republicii Autonome Crimeea;

– a convenit asupra importanței implementării unei politici eficiente de izolare a Federației Ruse, ca stat agresor, în cadrul organizațiilor internaționale;

– a remarcat importanța aderării României la grupul de țări fondatoare a Registrului Internațional al Daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei (sub egida Consiliului Europei);

– a afirmat importanța participării României la implementarea proiectelor de reconstrucție și restaurare a Ucrainei, precum și a utilizării infrastructurii de logistică și transport românești ca hub pentru țările partenere care participă la implementarea proiectelor în Ucraina;

– a remarcat sprijinul ferm al României pentru progresul Ucrainei către obiectivul strategic de aderare deplină la Uniunea Europeană. Președinții au evaluat pozitiv rezultatele implementării de către Ucraina a șapte recomandări ale Comisiei Europene. Aceștia au luat act de angajamentul Ucrainei de a realiza și implementa pe deplin într-o manieră durabilă toate reformele necesare în procesul de integrare europeană, în special cele care vizează consolidarea democrației, a statului de drept și a respectării drepturilor omului, inclusiv a celor ale persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. Președinții au subliniat necesitatea ca până la sfârșitul anului 2023 să fie luată o decizie politică privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova;

– a luat act de consecvența eforturilor comune de sprijinire a integrării Ucrainei în NATO și a implementării standardelor relevante, inclusiv în conformitate cu prevederile Declarației comune a președinților României și Ucrainei privind integrarea euro-atlantică a Ucrainei din 1 iunie 2023;

– a salutat faptul că România a devenit semnatară a Declarației comune a G7 privind sprijinul pentru Ucraina și disponibilitatea României de a începe negocierile pentru un cadru bilateral cu Ucraina în acest sens;

– a subliniat importanța utilizării mecanismelor de cooperare existente în cadrul ONU, OSCE, Consiliul Europei, UNESCO, AIEA etc., precum și a formatelor regionale – inclusiv trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina, Inițiativa celor Trei Mări, București 9 – să consolideze asistența practică acordată Ucrainei și să încurajeze cooperarea între țările respective în domeniul securității, energiei, infrastructurii și altor proiecte;

– a reafirmat hotărârea reciprocă de a consolida cooperarea practică dintre România și Ucraina în toate sferele de interes reciproc. Președinții au subliniat că prima sesiune comună a Guvernului României și a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, din octombrie 2023, la Kiev, ar trebui să dea un nou impuls în promovarea unei astfel de cooperări;

– a remarcat importanța cooperării efective în vederea asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale ucrainene din România și ale persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina, inclusiv prin dezvoltarea cadrului juridic bilateral, bazat pe principiul nivel echivalent de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și ale persoanelor aparținând minorității ucrainene din România, ținând cont de obligațiile și standardele internaționale;

– a însărcinat Guvernele să rezolve, fără întârziere, problema distincției artificiale dintre limbile română și „moldovenească”, cu respectarea tuturor aspectelor legale;

– a subliniat importanța eforturilor comune, atât bilateral, cât și în formate multilaterale, pentru a contracara manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), în special dezinformarea și propaganda rusă;

– a declarat că România și Ucraina demonstrează hotărârea de a consolida în continuare relațiile interstatale pe baza încrederii și respectului reciproc, deschiderii și cooperării cuprinzătoare în beneficiul popoarelor ambelor state.