„Guma de mestecat” a adolescenților preistorici, cu o vechime de 9.700 de ani, dezvăluie informații despre dieta și bolile lor

Studiul realizat de o echipă de paleontologi de la Universitatea din Stockholm, publicat în journal of Scientific Reports, asupra unei ”gume de mestecat” ce a fost descoperită într-un sit arheologic cu o vechime de 9.700 de ani, oferă informații despre dieta populației preistorice de vânători-culegători și despre afecțiunile bucale din acea perioadă.

”Guma de mestecat” – de fapt bucăți de scoarţă de mesteacăn impregnate cu salivă şi purtând urme de dinţi, au fost descoperite în urmă cu 30 de ani, alături de un osuar, în situl Huseby Klev, la nord de actualul oraş Goteborg – unul dintre cele mai vechi situri arheologice cu oseminte umane din Scandinavia.

Masticul, folosit de adolescenți, atât băieți, cât și fete

„Guma de mestecat din care au fost prelevate probele analizate a fost probabil mestecată de adolescenţi, atât fete, cât şi băieţi. Exista o anumită vârstă la care făceau asta”, a explicat Anders Gotherstrom, coautor al studiului, într-un interviu acordat AFP, citat de The Guardian.

Economic - 16 sep, 14:48

Suedia, prima țară care voia să renunțe la cash s-a răzgândit: Banca centrală vrea o lege care să protejeze accesul la numerar

„Se crede că aceste gume de mestecat erau utilizate drept lipici, pentru a asambla diverse elemente. De asemenea, este posibil ca ei să le fi mestecat de plăcere sau pentru că le atribuiau virtuţi medicinale”, a mai adăugat cercetătorul suedez.

Un prim studiu al acestor fragmente de mastic, realizat în 2019, a permis stabilirea profilului genetic al indivizilor. Recent, au fost descoperite urme de ADN non-uman.

„Ceea ce am descoperit a fost un număr mare de bacterii care indică un caz sever de parodontoză, adică o infecţie gravă a gingiilor”, a spus Gotherstrom.

„În unul dintre cazuri ştim că a fost vorba despre o femeie tânără, care a început să-şi piardă dinţii după ce a folosit această gumă de mestecat. Această infecţie trebuie să fi fost foarte dureroasă”, a adăugat el.

Informații despre hrana comunității scandinave preistorice

Rezultatele cercetării oferă informaţii noi cu privire la  hrana comunităţii scandinave preistorice: o dietă diversificată, cu alune de pădure, carne de căprioară şi păstrăv, fiind detectate, de asemenea, urme de ADN de măr, raţă şi vulpe.

„Când analizăm un os uman, extragem ADN uman. Dar ceea ce face deosebit de interesant e aceste gume de mestecat este că se poate afla ceea ce a fost ingerat anterior, precum şi bacteriile persoanei respective; nu există altă modalitate de a obţine astfel de rezultate”, și-a declarat entuziasmul cercetătorul.

„Vedem amprenta lăsată în guma de mestecat de dinţii adolescenţilor din urmă cu mii de ani. Pentru noi, arheologii, există şi o dimensiune filosofică, legătura dintre om, ADN şi artefact”, a conchis Anders Gotherstrom.