Lecții învățate de la gripa spaniolă: Distanțarea socială poate fi bună pentru economie

Mulți consideră ideea de a pune un preț pe viețile oamenilor drept incompatibilă moral. Cu toate acestea, se pare că mulți responsabili politici se regăsesc în această poziție.

În contextual pandemiei de coronavirus, guvernele trebuie să decidă câtă perturbare economică poate tolera pentru combaterea virusului sau măcar pentru a încetini răspândirea acestuia.

În acest sens, Donald Trump este posibil să fi avut în vedere costurile economice atunci când scris pe Twitter „nu putem lăsa vindecarea să fie mai rea decât problema în sine”. Ulterior, acesta a decis prelungirea măsurilor pentru „distanțare socială” până la 30 aprilie, scrie Economist.com.

Analiză: Noțiunea conform căreia limitarea deceselor într-o pandemie afectează economia este falsă

Conform unei noi analize făcute Sergio Correia și Stephan Luck de la Rezervele Federale și de Emil Verner de la MIT, noțiunea conform căreia limitarea deceselor într-o pandemie afectează economia este falsă.

În studiul lor, aceștia au analizat experiența Americii din 1918, în timpul pandemie de gripă spaniolă, care a infectat 500 de milioane de oameni din întreaga lume și nu mai puțin de 50 milioane s-au stins din viață. Totodată, gripa spaniolă a afectat cel mai rău muncitori tineri.

Ca și pandemia de coronavirus, gripa spaniolă a ajuns pe întreg mapamondul în momente diferite, iar guvernele locale au răspuns diferit la această situație. Mai precis, autoritățile au închis școlile, au impus carantina și au impus restricții privitoare la programul de muncă al oamenilor.

În timpul analizei, Correia și colegii săi au descoperit că orașele americane, care au experimentat cel mai mare număr de decese cauzate de pandemia de gripă, a avut de suferit cele mai mari lovituri în economie. Mai mult, rata deceselor a fost strans legată de măsurile luate. Autorii estimează că orașele în care restricțiile impuse au fost mai dure au suferit, în medie, 560 de decese la 100.000 de persoane, comparativ cu 730 de decese la 100.000 de personae, în alte părți.

Totodată, acestia au descoperit că guvernele care au implementat politici mai stricte, precum interzicerea adunărilor publice sau închiderea bisericilor și a școlilor, au fost mai bune.

Potrivit acestora, este posibil ca autoritățile care luptă împotriva coronavirusului să nu fi învățat din experiența gripei spaniole și istoria să se repete.

Cu toate acestea, economiștii tind să creadă că politicile agresive pentru combaterea epidemiei de Covid-19 sunt dezirabile.

Un sondaj recent de la Universitatea din Chicago a întrebat un grup de economiști dacă renunțarea la carantinarea din SUA, într-un moment în care infecțiile se răspândesc din nou, nu ar cauza mai multe probleme economice decât menținerea restricțiilor.

Astfel, 41% dintre aceștia au spus că sunt total de acord, 39% au declarat că sunt de acord, 14% au spus că este incert, iar 6% nu au răspuns, nefiind de accord.