Programul de reforme al președintelui Macron se confruntă cu un moment de răscruce, în condițiile în care sindicatele franceze organizează, joi, o zi de greve și proteste în masă împotriva planurilor sale de a crește vârsta de pensionare.
Un nou proiect de lege care urmează să treacă prin parlament va crește vârsta oficială la care oamenii pot înceta să lucreze de la 62 la 64 de ani, anunță BBC.
Multe școli și alte servicii publice vor fi închise. Pe aeroportul Orly din Paris, unul din cinci zboruri a fost anulat.
La Paris și în alte orașe sunt așteptate manifestații de amploare, la care sunt așteptate zeci de mii de persoane, unde poliția va fi în forță în caz de violențe din partea infiltraților de ultra-stânga „black bloc”.
Conform propunerilor prezentate la începutul acestei luni de premierul Élisabeth Borne, din 2027, oamenii vor trebui să lucreze 43 de ani pentru a beneficia de o pensie completă, față de 42 de ani în prezent.
Considerată de guvern drept o măsură vitală pentru a proteja sistemul francez de pensii pe cote-părți, reforma se dovedește a fi extrem de nepopulară în rândul publicului – 68% dintre aceștia declarându-se împotrivă, potrivit unui sondaj IFOP realizat săptămâna aceasta.
Toate sindicatele din țară – inclusiv așa-numitele sindicate „reformiste”, pe care guvernul spera să le câștige de partea sa – au condamnat măsura, la fel ca și opoziția de stânga și de extremă dreapta din Adunarea Națională.
Deoarece partidul său Renaissance nu are majoritatea în Adunare, președintele francez Emmanuel Macron va fi nevoit să se bazeze pe sprijinul celor aproximativ 60 de deputați ai partidului conservator Republicanii.
Deși în principiu în favoarea reformei pensiilor, chiar și unii dintre ei au avertizat că ar putea vota împotrivă.
Având în vedere că se așteaptă ca procesul parlamentar să dureze mai multe săptămâni, Macron se confruntă cu o campanie de opoziție continuă, fiind probabile și alte zile de acțiune în zilele următoare.
Cel mai rău rezultat pentru guvern ar fi greve continue în transporturi, spitale și depozite de combustibil – ceea ce ar duce efectiv la blocarea țării.
Analiștii politici au fost de acord că starea de spirit a țării este greu de măsurat, astfel încât a fost imposibil de prezis dacă amploarea mișcării va fi suficientă pentru a-l forța pe președinte să se retragă.
Dacă acest lucru se va întâmpla, ar putea marca sfârșitul oricăror reforme serioase în acest al doilea mandat al președintelui.
Pe de o parte, inflația, criza energetică și rapoartele constante privind serviciile publice degradate i-au făcut pe mulți oameni să se simtă neliniștiți și irascibili.
Imaginea proastă a președintelui Macron în afara orașelor prospere a contribuit la protestul „vestelor galbene” de acum patru ani și ar putea să o facă din nou.
Primul ministru a invocat principiul „solidarității între generații” pentru a justifica decizia de a-i face pe oameni să lucreze mai mult timp. În sistemul francez, foarte puțini oameni au planuri de pensii personale legate de investiții de capital.
În schimb, pensiile celor pensionați sunt plătite din același fond comun în care cei care lucrează contribuie în fiecare lună.
Lucrătorii știu că vor beneficia de același tratament atunci când se vor pensiona. Reformele au stârnit comparații între Macron și fostul premier britanic Margaret Thatcher.