„Glorificarea violenței”: Sârbii dau vina pe emisiunile de tip reality TV pentru atacurile armate
Un protest masiv desfășurat luni la Belgrad a scos oamenii în stradă iar aceștia și-au exprimat furia față de rolul programelor de televiziune de tip reality TV în crearea unei culturi a violenței, văzută ca un factor important care a dus la cele două atacuri armate care au îndoliat Serbia săptămâna trecută.
Protestatarii spun că emisiunile pline de violență îi provoacă pe tineri să folosească arma pentru a deveni celebri
Cele două atacuri armate în decurs de o săptămână în Serbia au fost un eveniment șocant de rar, chiar dacă Serbia are cea mai mare rată de posesie de arme de foc din Europa.
În urma uciderii celor 19 persoane, inclusiv copii, împușcăturile l-au determinat pe președintele sârb Aleksandar Vucic să promită că va „dezarma” țara.
Dar pentru mulți dintre demonstranții de pe străzile Belgradului, o mare parte din mass-media pare să poarte vina pentru tragediile de săptămâna trecută.
„Au existat multe apeluri pentru ca șefii organismului de reglementare a mass-media să demisioneze, precum și apeluri pentru ca mass-media să nu mai promoveze violența”, a declarat Aleksandra Krstic, expert în mass-media sârbă la Universitatea din Belgrad.
Această furie față de violența transmisă pe ecranele televizoarelor amintește de frustrarea nesfârșită față de violența de la televizor și din jocurile video, din SUA.
„Aceste evenimente tragice au loc într-un context social în care mass-media glorifică din ce în ce mai mult violența”, a declarat Nebojsa Vladisavljevic, expert în autoritarism la Universitatea din Belgrad.
În ultimul deceniu, o realitate mediatică alternativă a ieșit în evidență în Serbia, caracterizată de „un discurs de ură galopant împotriva oricărei opoziții politice față de guvern, alături de promovarea de conținuturi violente”, a continuat Vladisavljevic.
Emisiunile violente de tip reality TV, care au devenit mașini de audiență ce domină televiziunea sârbă
Zadruga de la Pink TV și Parovi de la Happy TV au depășit limitele genului, ducând televiziunea de tip „trash” atât de departe încât fac ca emisiunile de genul Big Brother să pară emisiuni de discuții filozofice.
În 2016, Zelko, un cetățean cu dublă cetățenie sârbo-franceză, a povestit cum a reușit să scape de șase luni de iad în reality TV-ul sârbesc.
În calitate de concurent la Parovi, Zelko a fost bătut și umilit în mod regulat de ceilalți concurenți. Apoi, echipa de producție a refuzat să îl lase să plece, plasându-l în izolare.
În 2019, o altă fostă concurentă de la Parovi, Andelina Nikolic, a povestit presei din Serbia cum s-a automutilat și a înghițit detergent într-un efort disperat de a părăsi platoul de filmare de la Parovi – chiar dacă această încercare de evadare a trimis-o direct la spital. Dar producătorii au filmat pur și simplu întregul episod, au forțat-o să vomite și au izolat-o.
Acestea nu sunt cazuri izolate în emisiunile de tip reality TV din Serbia. „Aceste emisiuni promovează violența la diferite niveluri”, a declarat Vladisavljevic. „O arată pe ecran; invită criminali condamnați să participe; și vorbesc despre violență ca și cum ar fi complet normală”.
În 2015, un ONG bosniac a lansat o petiție împotriva reality show-ului sârbesc Farma, acuzându-l că incită la violență etnică la doar două decenii după ce războaiele iugoslave au sfâșiat Balcanii.