Germania a fost avertizată, duminică, cu posibilitatea de declanșare a unei proceduri de infrigement de către Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene și fost ministru federal german. Gestul oficialei vine în contextul în care Curtea Constituțională de la Berlin a contestat atât politica de cumpărare a obligațiunilor de către Banca Centrală, cât și autoritatea Curții de Justiție a UE, potrivit Calea Europeană.
„Ultimul cuvânt cu privire la dreptul UE este rostit întotdeauna la Luxemburg. Nicăieri altundeva”, a declarat Ursula von der Leyen, care a explicat că Executivul de la Bruxelles „susține trei principii de bază: că politica monetară a Uniunii este o chestiune de competență exclusivă; că dreptul UE are prioritate asupra dreptului național și că hotărârile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale. Sarcina Comisiei Europene este de a proteja funcționarea corespunzătoare a sistemului euro și a sistemului juridic al Uniunii. Acum analizăm în detaliu hotărârea Curții Constituționale a Germaniei.Și vom analiza posibilele etape următoare, care pot include opțiunea procedurilor de infringement”.
Comisia Europeană, în calitatea sa de „Gardian al Tratatelor”, poate iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, așa-zisele proceduri de infrigement, pe numele unui stat membru UE. În anumite cazuri, acest lucru poate conduce la sancțiuni financiare aplicate țării în cauză, dacă se constată că aceasta a încălcat într-adevăr legislația comunitară.
Înainte să vină la Bruxelles, Ursula von der Leyen a fost titulara mai multor portofolii din guvernul federal condus de Angela Merkel – chiar una dintre cele mai longevive. Dacă între 2005 și 2009 a fost ministru pentru tineret, între 2009 și 2013 a trecut la Muncă, iar ulterior a preluat portofoliul Apărării, la care renunța când era nominalizată pentru funcția de președintă a Comisiei Europene.
Totul a început marți, când Curtea Constituțională din Germania a ajuns la concluzia că programul de cumpărare a obligațiunilor, pe care Banca Centrală Europeană îl derulează de circa cinci ani deja, ar fi ilegal potrivit legislației germane – dacă nu cumva entitatea bancară poate dovedică achizițiile au fost justificate. Chiar și așa, instituția fundamentală germană a oferit un termen de trei luni, timp în care BCE trebuie să ofere o justificare acceptabilă.
Mai mult decât atât, Curtea Constituțională germană a anunțat că nu va onora decizia instanței UE, un pas fără precedent ce ar putea avea, potrivit experților, consecințe mari asupra sistemului de justiție din Europa.
Cu doar câteva zile în urmă, Bruxellesul respingea din nou inițiativa Berlinului, care propunea ca operatorii din turism să poată emite vouchere pentru călătoriile anulate – în loc să returneze sumele achitate.
Totuși, este de așteptat ca Executivul comunitar să prezinte, miercuri, strategia UE pentru turism, prin care se crede că va încerca să salveze măcar o parte din sezonul de vară. Planul a fost intitulat generic „Europa are nevoie de o vacanță”.
„Pentru a le oferi stimulente pasagerilor și călătorilor, astfel încât să accepte vouchere în loc de rambursare, voucherele ar trebui protejate de o eventuală insolvență a emițătorului și ar trebui să rămână rambursabile până la sfârșitul valabilității dacă nu sunt revendicate”, arată draftul consultat de Reuters înainte să fie publicat oficial.