Franța a cheltuit 450 de miliarde euro, sau 20% din PIB, pentru relansarea economiei paralizate de COVID-19

Măsurile guvernamentale pentru relansarea economiei în Franța, pe fondul crizei COVID-19, au costat 450 de miliarde de euro, echivalentul a 20% din produsul intern brut al țării, spune ministrul francez al finanțelor, luni, potrivit Reuters. Încă de la jumătatea lunii martie, guvernul Edouard Philippe a implementat un pachet de inițiative, printre care credite garantate de stat, amânări de taxe sau subvenții pentru micii întreprinzători.

Franța a cheltuit 450 de miliarde euro, sau 20% din PIB, pentru relansarea economiei paralizate de COVID-19

„Dacă punem la socoteală tot ce s-a făcut cu bugetul și în sprijinul circuitelor de lichidități din mediul de afaceri, (n.r. – costul) este de 450 de miliarde de euro, 20% din prosperitatea națiunii pe hâtie”, a afirmat Bruno Le Maire, ministrul francez al finanțelor, la BFM TV.

El a adăugat că creditele garantate de stat, pentru care a fost fixat un prag total de 300 de miliarde de euro, ar avea un impact direct asupra bugetului doar dacă persoana care împrumută, intră în faliment, fiind astfel pus în situația de a folosi garanția.

Externe - 12 nov, 16:16

Macron spune că Europa „a evitat de prea mult timp să-și poarte povara propriei securități”. Președintele Franței, un nou apel privind autonomia strategică europeană

Până la ora actuală, guvernul Edouard Philippe a alocat în buget 110 miliarde de euro, ca sprijin direct pentru relansarea economiei, dar va actualiza numerele odată cu rectificarea bugetară planificată pentru 10 iunie.

România, cea mai mare creștere economică din UE pe primul trimestru

Guvernul Orban a implementat și el mai multe măsuri pentru relansarea economică a țării.Totodată, Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, a amintit că România a înregistrat cea mai mare creștere economică din UE pe primul trimestru, astfel că a îndemnat la marginalizarea „scenariilor apocaliptice”.

„În primul rând trebuie să ne uităm în trecut, la ceea ce s-a întâmplat în primul trimestru și cum am ajuns acolo, și apoi ce vedem în viitor pe baza a ceea ce s-a întâmplat în primul trimestru. În primul trimestru, de acum este clar că ceea ce a făcut Guvernul a avut un efect pozitiv pentru întreaga economie. Datele reale, ce a publicat INS, arată o creștere economică în primul trimestru de 0,3%, față de trimestrul IV, dar aici trebuie să ne uităm la context. Analiștii estimau o contracție economică de -0,9 pe primul trimestru, deci o diferență de 1,2 puncte procentuale, și să ne uităm în Europa, unde România și încă două țări mai sunt pe creștere economică. Deci suntem într-un context de criză economică globală – să nu uităm acest lucru – o criză nemaiîntâlnită, cea mai mare criză pe care am văzut-o noi de când înregistrăm date, și România a reușit în primul trimestru să rămână pe creștere economică”, a declarat ministrul.

Florin Cîțu a subliniat că „România a reușit în primul trimestru să rămână pe creștere economică. Sunt mai mulți factori acolo care au lucrat, un pic faptul că nu am închis niciodată toată economia – de exemplu, în România, șantiere au fost deschise, restaurantele nu au fost închise, ci au putut să facă acele livrări. Au fost locuri care au rămas deschise, ceea ce a ajutat foarte mult pe lângă măsurile active. Am lăsat în economie 10 miliarde de lei în martie, am început plata șomajului tehnic etc”.

„Să eliminăm acele scenarii apocaliptice, pe care le tot aruncau socialiștii pe scena public, și plăteau să fie aruncate pe scena publică, cum că economia ar fi ruptă în două sau în dezastru șamd. Acesta este primul lucru și e foarte important să știm că am reușit să oprim declinul. Bineînțeles că urmează trimestrul II. Așa trebuie să luăm lucrurile, pas cu pas, atent, prudent. În trimestrul II există provocări foarte mari, pentru că avem luna aprilie, care a fost toată în stare de urgență, și mai, când începem să relaxăm. Este clar că pe trimestrul II rezultatele nu vor arăta la fel de roz. Nu va fi la fel de bine, dar putem în continuare, prin măsurile active pe care le ia Ministerul Finanțelor, precum injectarea de lichiditate în sistem, am plătit facturile la timp – ceea ce nu s-a mai întâmplat de ani de zile în România”, mai spune demnitarul.