Sute de mii de persoane au protestat sâmbătă, în Franța, față de extrema dreaptă, aflată în ascensiune în perspectiva alegerilor legislative anticipate. Acestea au fost convocate de președintele Emmanuel Macron, care a dizolvat Adunarea Națională după victoria extremei drepte la europarlamentarele de duminica trecută. Pentru a bloca valul extremist, principalele partide de stânga s-au aliat, dar deja au început să se certe.
La manifestațiile de sâmbătă contra extremei dreptei au participat peste 250.000 de persoane, din care 75.000 la Paris, arată datele autorităților, citate de AFP. Sindicatul CGT a transmis că au fost 640.000.
„Suntem potenţial într-un moment de cotitură pentru democraţie”, a avertizat Marylise Leon, şefa CFDT, unul din cele cinci sindicate care s-au mobilizat.
Sindicate, asociaţii şi partide de stânga au făcut un apel la un „val popular” pentru a împiedica o nouă victorie a Rassemblement National (RN), de extrema dreaptă, la alegerile din 30 iunie și 7 iulie.
Pentru a evita o victorie a extremei drepte, principalele partide de stânga au lăsat deoparte divergențele și au format Noul Front Popular, dar deja se ceartă, după decizia LFI de a nu-i include pe liste pe oponenţii liderului partidului, Jean-Luc Melenchon.
Aleşii daţi la o parte au denunţat o „epurare” şi l-au acuzat de „reglare de conturi” pe Melenchon, politician învins de trei ori la prezidențiale și criticat pentru că mai mult ar dezbina decât ar uni.
Alţii au criticat faptul că Adrien Quatennens, apropiat al acestui lider al stângii radicale, a fost inclus pe listele electorale, deşi acum doi ani a fost condamnat pentru violenţe conjugale.
În acest context tumultos, fostul președinte Francois Hollande a creat surpriza anunţându-şi și el candidatura la alegerile legislative. „Am estimat că situaţia e gravă, mai mult decât a fost vreodată”, a argumentat el, potrivit Agerpres.
Exasperat, președintele Emmanuel Macron a catalogat divergenţele stângii drept „spectacol de mare incoerenţă”: „E ca la nebuni, nu sunt serioşi”.