Foreign Policy: Rusia ar putea susţine că actele internaţionale încheiate cu Ucraina nu mai sunt valabile, punând în pericol resursele României din bazinul Mării Negre

Experții în energie Radu Dudău și Laurențiu Pachiu explică, în revista „Foreign Policy“ (FP), în ce context anexarea Crimeei de Rusia poate afecta interesele economice și energetice ale României pe platoul continental al Mării Negre.

După anexarea Crimeei, România s-a văzut pusă în situaţia de a avea frontieră comună în Marea Neagră cu Federaţia Rusă.

Rusia ar putea susţine că actele internaţionale încheiate de autorităţile ucrainene în trecut nu îi sunt opozabile, forţând o rediscutare a acestora, nu neapărat din dorinţa de a obţine o soluţie favorabilă, cât mai ales de a induce o stare de incertitudine geopolitică în zonă, transmite Adevărul.

Eveniment - 26 nov, 20:58

Doi marinari români, abandonaţi pe o platformă marină în mijlocul Mării Negre: fără apă, mâncare şi curent electric

Rusia ar putea susţine, de exemplu, că nu mai recunoaşte şi nu se consideră ca succesor al Tratatului bilateral de prietenie, respectiv al Tratatului de delimitare a frontierei dintre România şi Ucraina sau că nu apreciază ca opozabilă decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) în speţa România-Ucraina, cu privire la elementele de teritoriu care sunt legate de Crimeea.

În cazul unor divergențe ruso-române pe tema delimitării teritoriale în Marea Neagră, specialiștii spun că intervin obligaţiile din tratatul bilateral încheiat între România şi Federaţia Rusă în 2003 şi intrat în vigoare în august 2004.

Însă, experții precizează că atât Tratatul bilateral de bază, care nu conţine prevederi care să se refere aprofundat la aspectele de integritate şi delimitare teritorială, întrucât la acea dată România nu avea graniţă comună cu Federaţia Rusă, cât şi mecanismul exclusiv de asigurare a respectării acestuia, prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU (în care Rusia deţine drept de veto), îi determină să estimeze că respectivul tratat nu va conta într-o eventuală dispută româno-rusă.

Un alt punct de atac al ruşilor ar putea avea drept ţintă decizia Curţii Internaţionale de la Haga din februarie 2009, prin care a fost delimitat platoul continental şi al zonei economice exclusive din Marea Neagră între România şi Ucraina. Federaţia Rusă ar putea susţine că hotărârea nu îi este opozabilă.

Un alt plan al unor posibile provocări ruseşti la adresa exercitării suveranităţii şi a oricăror activităţi economice de către România în platoul său continental şi zona economică exclusivă poate avea în vedere promovarea unor pretenţii de natură economică şi de mediu legate de eventuale activităţi de producţie de gaze naturale şi ţiţei în perimetrele româneşti.