Austria e așteptată să renunțe la veto-ul privind aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen, dar opoziția ar putea (re)veni acum din partea noii puteri din Olanda, scrie Financial Times.
România și Bulgaria au fost primite în Schengen, la finele lunii martie 2024, dar doar cu granițele maritime și aeriene. Austria a continuat să se opună aderării celor două cu frontierele terestre, invocând un val de migranți care ar veni din afara blocului comunitar în UE prin cele două țări.
Recent, ministrul austriac de Externe a anunțat că măsurile luate în ultimele luni de autoritățile celor două state pentru a mai opri din valul migrator au funcționat, iar numărul solicitanților de azil în Austria a scăzut simțitor. Totuși, a punctat acesta, „suntem pe drumul cel bun, dar nu la finalul lui”.
Potrivit presei austrice, pe 22 noiembrie, la Budapesta, în cadrul unei reuniuni ministeriale, Austria ar urma să anunțe că ridică veto-ul. Informația e confirmată și de sursele Financial Times. Decizia formală ar urma să fie luată la Consiliul JAI din 12 decembrie.
„Sper să se întâmple asta. E ambiția mea să avem scopul atins anul acesta”, a declarat comisarul european Ylva Johansson.
Dar Olanda ar putea deveni acum țara care se opune aderării depline a celor două țări la Schengen, notează FT. Olanda s-a mai opus în trecut, alături de Austria, dar într-un final își dăduse acordul.
Numai că acum la putere în Olanda a ajuns Partidul pentru Libertate, formațiune de extremă dreapta condusă de Geert Wilders.
Odată ce veto-ul Austriei e ridicat, Parlamentul olandez va avea încă o dezbatere pe subiect și ar putea recomanda revizuirea poziției pe care a adoptat-o țara anul trecut.
„În mod normal, intenția ar fi să fie menținută poziția actuală”, a declarat un oficial, dar există „posibilitatea” ca unii parlamentari să se răzgândească.
Alți oficiali au susținut că dacă Austria, România și Bulgaria ajung la un acord vineri, asta va fi un semnal puternic pentru Olanda să nu se răzgândească.
Financial Times amintește, în acest context, că premierul român Marcel Ciolacu a spus, mai devreme săptămâna aceasta, că „deja avem un calendar agreat, se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025”.