În România, construcția de drumuri de mare viteză este o grea încercare. Aflată cu mult în urma statelor de pe continent și chiar a celor vecine, țara noastră întâmpină an de an probleme. Întârzierea finalizării proiectelor reprezintă o practică des întâlnită, ba chiar un obicei. Alin Șerbănescu, fost purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră, a dezvăluit pentru B1.ro problemele cu care se confruntă compania de stat în raport cu constructorii privați.
De ce proiectele de infrastructură rutieră nu se încheie aproape niciodată la termenul stabilit inițial? Potrivit fostului oficial al CNAIR, companiile străine sunt cele care au cele mai mari întârzieri. Exemplele sunt multiple. Printre acestea, grecii de la Aktor, care ar putea termina lotul 2 al Autostrăzii Sebeș – Turda cu 7 ani de întârziere, un proiect care ar fi trebuit să fie finalizat în 2 ani, în anul 2016. Fostul ministru al Transporturilor de la PSD, Răzvan Cuc, a făcut scandal pe șantier și a amenințat la un moment dat cu rezilierea contractului, însă în prestația s-a dovedit că a avut doar un rol actoricesc.
Constructorii străini nu sunt penalizați de CNAIR pentru întârzieri, atrage atențiaAlin Șerbănescu. În contracte există stipulate anumite clauze, însă care nu sunt aplicate nici în timpul desfășurării lucrărilor, în cazul în care nu se respectă graficul, nici după recepție. Purtătorul de cuvânt care în 2019 l-a ironizat și l-a acuzat de demagogie pe Răzvan Cuc, a dezvăluit faptul că CNAIR nu este lăsată să-și exercite atribuțiile. Ingerințele politice și „telefoanele” din mediul diplomatic reprezintă principalele piedici.
„Au relații foarte puternice atât la nivelul clasei politice românești, cât și la nivelul ambasadelor țărilor din care provin (n.r. – constructorii). Ca atare, în momentul în care CNAIR încearcă să penalizeze un constructor din această categorie, încep să sune telefoanele de la diverse cabinete și personaje, care înmoaie hotărârea decidenților CNAIR, până la anihilare.
Curios este că sunt cazuri în care, nici nu se apucă bine cineva de la CNAIR să schițeze o notificare de penalizări, că și sună un telefon și o anumită persoană întreabă dacă există vreo intenție în acest sens. Dacă intenția de penalizare avansează și chiar se apropie de finalizare, presiunile cresc și telefoanele se întețesc. Ca atare, rezultatul este aproape mereu același. Nu se aplică penalizări.
În schimb, constructorii respectivi primesc extensii de timp, ceea ce în traducere înseamnă că nu se mai consideră că sunt în întârziere și automat, nu mai pot fi penalizați. Extensia de timp înseamnă că un constructor care în contract avea termen de finalizare a lucrării noiembrie 2020, va putea beneficia de o prelungire a termenului de până în decembrie 2020, iar în acest caz se anulează întârzierea. În plus, constructorii angajează cele mai tari case de avocatură care snopesc în argumente orice jurist de la CNAIR”, a dezvăluit Alin Șerbănescu pentru B1.ro.
Alin Șerbănescu acuză și lipsa de profesionalism a personalului cu funcții-cheie din CNAIR.
„CNAIR nu aplică sancțiuni decât foarte rar, pentru că nivelul profesional al multora din conducere este foarte slab. În acest caz, Compania nu este în stare să se lupte eficient nici în faza în care stabilește termenii contractuali, nici în perioada de implementare și nici în instanță.
Și pentru că mulți sunt ținuți de pârghii politice în funcții, închid ochii și se fac că nu văd ce se întâmplă. Dacă vreun director este mai profesionist și încearcă să se lupte pentru un proiect sau altul, este repede domolit de cei din jurul său, care îi explică de ce e bine să facă asta. Dacă nu înțelege, zboară.
Mai sunt și cazuri în care un constructor străin este sancționat. Iar în acel moment, constructorul reacționează cu avocați și tot arsenalul de relații. Din situația asta, CNAIR pierde de cele mai multe ori și când tragi linie, vezi că a plătit mai mult decât a încasat.
Aceasta este realitatea tristă în care ne-a adus hățișul de compromisuri din ultimii 30 de ani. Oameni mult prea slab pregătiți din punct de vedere profesional și mult prea diletanți, plătiți mult prea bine pentru lipsa lor de capacitate, puși în funcții în care este nevoie de capacitate intelectuală solidă, profesionalism, putere de muncă și curajul să-și asume niște decizii, care în mod normal ar trebui să le ia în cunoștință de cauză, nu după ureche.
Practic, este ca și când ai băga un copil în ring cu Mike Tyson și te-ai aștepta să se întâmple o minune. Eșecul copilului, deci al CNAIR-ului în ecuația asta este garantat”, a mai declarat fostul purtător de cuvânt al CNAIR pentru B1.ro.
2020: În 2020 s-a inaugurat Biharia Borș (5,3 km), tronsonul Iernut Chețani, ambele din Autostrada Brașov – Oradea (17,9 km)/ Autostrada Transilvania, A3. Dacă socotim și cei 7,4 kilometri din Centura Bacăului (care va avea în total 32 de kilometri), vorbim despre 30 de kilometri de drum de mare viteză inaugurați în acest an.
2019: 43,2 km
2018: 58,4 km
2017: 15 km
2016: 22,1 km
2015: 46,5 km
2014: 28,2 km
2013: 97,2 km