EXCLUSIV // Guvernul Republicii Moldova condus de Maia Sandu a căzut marți în urma moțiunii de cenzură votată în Parlamentul de la Chișinău de 63 de deputați PSRM și PDM. Amintim faptul că înlăturarea Guvernului a avut loc după ce socialiști proruși au depus vineri o moțiune de cenzură, ca urmare a asumării răspunderii de către Maia Sandu pentru un proiect de modificare a Legii Procuraturii.
În acest context, jurnalistul moldovean Vitalie Călugăreanu a declarat în exclusivitate pentru B1.ro că situația politică de la Chișinău era previzibilă în contextul apropierii alegerilor prezidențiale din 2020. Acesta a precizat că prin trecerea moțiunii, președintele Igor Dodon încearcă să o scoată din jocul politic pe Maia Sandu, principalul contracandidat în cursa pentru un nou mandat.
Sursa foto: Facebook
„Din punctul meu de vedere această situație era cumva previzibilă având în vedere că în 2020 în Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri prezidențiale iar președintele Igor Dodon, liderul de facto al PSRM râvnește la cel de-al doilea mandat de șef al statului iar Maia Sandu al cărei guvern a fost demis astăzi ar fi principalul lui contracandidat în alegerile din 2020. În această situație Igor Dodon a mers pe o formulă interesantă din punctul meu de vedere pentru că în situația în care s-a creat acum, având în vedere că atât Maia Sandu, cât și celălalt lider al blocului ACUM, Andrei Năstase au mers după alegerile din februarie să formeze Guvernul condus de Maia Sandu, ambii rămân acum în afara parlamentului și în afara obiectivelor camerelor de luat vederi și în felul acesta Igor Dodon crede că plusează electoral”, a declarat jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Acesta a precizat că varianta luată în calcul pentru formarea unui nou Executiv la Chișinău este un guvern tehnocrat condus de consilierul prezidențial al lui Igor Dodon, Ion Chicu, o variantă care „nu va reuși să convingă donatorii externi să continue programele de sprijin fiannciar pentru Republica Moldova”.
„Pentru țară această demisie este una foarte proastă pentru că din punct de vedere economic indiferent ce fel de guvern nu ar constru socialiștii în jurul președintelui Dodon, se vorbește despre domnul Ion Chicu, care este consilierul domniei sale că va fi înaintat pentru funcția de prim-ministru al unui guvern tehnocrat, un guvern minoritar. Nu cred că va reuși acest guvern să convingă donatorii externi să continue programele de sprijin fiannciar pentru Republica Moldova iar în aceste condiții se intră într-o spirală de probleme, pentru că Republica Moldova nu poate supraviețui în lipsa finanțării externe pentru că găurile pe care le-au produs furturile masive din avutul public, din băncile din Republica Moldova sunt pur și simplu uriașe și fără o infuzie de bani din afară niciun guvern, oricât de profesionist ar fi, nu poate să facă față. Din punctul acesta de vedere eu cred că pe termen lung această demisie va genera o schimbare cardinală a clasei politice din Republica Moldova în special a segmentului de stânga. După acest gest și după raterurile care urmează la nivel guvernamental până în 2020 îl vor ajuta pe Igor Dodon și pe democrați, cei care au susținutr astăzi demisia Guvernului Maiei Sandu, să se ducă la fund împreună”, a declarat jurnalistul moldovean Vitalie Călugăreanu.
sursa foto:president.md
Ion Chicu, varianta vehiculată pentru a prelua conducerea Guvernului la Chișinău,este consilier al Președintelui Republicii Moldova din 8 iulie 2019. Anterior acesta a exercitat în perioada decembrie 2018 – iulie 2019 funcția de ministru de Finanțe în Guvernul Filip.
La rândul său analistul politic Cornel Ciurea a declarat pentru B1.ro că înlăturarea guvernului Maia Sandu era previzibilă în contextul rezultatelor alegerilor pentru primăria municipiului Chișinău care au arătat faptul că pentru partidele europene alianța cu socialiștii le „incomodează și le știrbește imaginea”. Acesta este de părere că la Chișinău urmează să fie format un cabinet minoritar al socialiștilor, susținut de PSRM-PDM.
sursa foto: Facebook
“Căderea Guvernului Maia Sandu a devenit previzibilă în condițiile în care dreapta a pierdut alegerile în Chișinău. A devenit clar că coabitarea cu socialiștii incomodează partidele proeuropene și le știrbește imaginea. Astfel, Maia Sandu a gasit un pretext pentru a pleca de la guvernare – preselectarea candidaturilor Procurorului general de către Prim Ministru. Șantajul nu putea să se soldeze decât cu căderea Guvernului. În continuare, putem anticipa formarea unui cabinet de miniștri minoritar al socialiștilor votat de PSRM și de Partidul Democrat”, este de părere analistul Cornel Ciurea.
Deputatul blocului ACUM, Sergiu Litvinenco, președintele Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, a declarat pentru B1.ro că forțarea căderii guvernului condus de Maia Sandu de către PSRM reflectă teama socialiștilor pentru reformarea justiției.
sursa foto: Facebook
„Era previzibilă această situație pentru că noi am pornit o luptă pentru reforma justițiie. Vă dați seama că această reformă este ultimul lucru la care se gândesc socialiștii și cei din Partidul Democrat al lui Plahotniuc. Se tem de justiție ca dracu de tămâie. S-au unit pentru a da jos acest guern care a inițiat acest deziderat și avem ceea ce avem pentru că acesta a dorit un procuror independent. Dodon s-a speriat, s-a coalizat cu Partidul Democrat și a dat jos Guvernul”, a declarat deputatul Sergiu Litvinenco.
Acesta a precizat că odată cu înlăturarea Guvernului Maia Sandu, Rusia devine mai puternică în regiune.
„Din punct de vedere geostrategic, Rusia devine mai puternică pentru că Guvernul era proeuropean față de președintele Dodon care e un politician putinist. Cel mai probabil va fi o coaliție fie informală, fie formală între socialiști și PD. La anul avem un scrutin prezidențial. Dodon, inclusiv pentru că se temea de creșterea unui potențial concurent electoral, a dat jos acest guvern. Se teme să piardă alegerile în fața Maiei Sandu”, a precizat Sergiu Litvinenco.
O nouă criză politică majoră a fost declanșată la Chișinău după ce cabinetul condus de Maia Sandu a decis miercuri modificarea Legii procuraturii, prin angajarea răspunderii asupra proiectului legislativ, la scurt timp după ce rezultatele concursului privind selectarea unui nou Procuror General au fost anulate de către ministrul Justiției, Olesea Stamate, o decizie considerată scandaloasă de către partenerii socialiști de guvernare.
Noua mutare asumată de Executivul de la Chișinău poate conduce la pierderea încrederii în Parlament și la picarea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură. Conform constituției Republicii Moldova dacă în termen de 3 zile nu se înregistrează o moțiune de cenzură în Parlament împotriva Guvernului, proiectul devine lege și intră în vigoare. În schimb dacă în acest interval este depusă o moțiune de cenzură, aceasta trebuie dezbătută și apoi supusă la vot. Dacă moțiunea de cenzură are susținerea majorității deputaților, Guvernul pică.
Potrivit noilor modificări legislative, anunțate de Maia Sandu, premierul va numi candidații la funcția de procuror general și va înainta lista Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, procedura de revocare a procurorului se va face la sesizarea ministrului Justiției, a prim-ministrului sau a președintelui.
Ei vor putea crea o comisie de evaluare a procurorului general, din care vor face parte un fost procuror sau judecător, un expert internațional, și un reprezentant al societății civile, cu o experiență în domeniu de minimum 10 ani și cu o reputație ireproșabilă.
Decizia guvernului Maia Sandu a fost luată la scurt timp după ce Ministra Justiţiei, Olesea Stamate, a anunţat că va semna un ordin prin care va anula rezultatele concursului de selectare a candidaţilor pentru funcţia de procuror general, asta deşi comisia responsabilă a selectat patru candidaţi, iar Consiliul Superior al Procurorilor urma să aleagă un candidat care să fie timis preşedintelui ţării spre numire în funcţie.
Ministrul Justiţiei a contestat obiectivitatea selectării candidaților, în ciuda faptului că din comisia responsabilă de organizarea acestui concurs a făcut la rândul ei parte. Ea a precizat că în cazul unui concurs obiectiv, cei patru candidaţi selectaţi de comisie ar fi fost: Vladislav Gribincea, Alexandr Stoianoglo, Oleg Crişmaru şi Ştefan Gligor, nu și candidatul Veaceslav Soltan.