Problematica necesității acordării, respectiv a neacordăriianumitor tipuri de sporuri pentru angajații din domeniul public este abordată în spațiul public mai des ca de obicei, în ultima vreme, pe fondul recesiunii.
Până acum s-a discutat despre bonusurilebizare acordate la stat, precum sporurile „de antenă”, „pentru praf”, „pentru radiațiile de la computer”. Un alt spor atipic este cel „pentru zgomot”; acordat muzicienilor de la Filarmonică.
La Filarmonica din Pitești de exemplu, zeci de instrumentiști primesc câte un spor de 15%, pentru condiții grele, iar personalul de birou, câte un spor de 10% pentru condiții vătămătoare. Maria Berechet, contabilul șef al instituției, a oferit mai multe detalii despre aceste sporuri.
„Condițiile grele se referă la suflători, soliștii angajați care suflă în instrumente și cele vătămătoare se referă la sporul de calculator. De asemenea, există și sporul de auz, pentru cei care cântă în orchestră și sunt predispuși să surzească. Aceste sporuri sunt acordate conform legii”, a declarat oficialul Filarmonicii Pitești pentru B1.ro.
Sporurile pentru condiții grele ajung până la 522 de lei lunar, iar cele pentru condițiile vătămătoare, până la 856 de lei. Salariul unui artist debutant este de 2.000 de lei net, pentru gradul II este de aproximativ 2.648 lei, pentru gradul I ajunge la 3.800, iar pentruIA, în funcție de gradație, între 4.300 și aproape 6.000 de lei net. Pe lângă salariu și spor, până în 2021 s-au adăugat și voucherele de vacanță, în valoare de 1.450 de lei. În plus, mai există și indemnizația de hrană, în valoare de 4.164 de lei, pentru majoritatea angajaților, potrivit grilei de salarizare din septembrie 2020.
La Filarmonica din București, sporul de condiții grele ajunge până la 2.032 de lei, iar cel pentru condiții vătămătoare, la 2.106 lei, potrivit grilei de salarizare publicate pe site-ul oficial. Pentru instrumentiști, salariile variază între 3.000 și peste 7.000 de lei net. Indemnizația lunară de hrană este de 347 de lei.
Angajații Filarmonicii din Bacăuprimesc lunar, până la 928 de lei, pentru zgomot, potrivit presei locale. „Sporul pentru zgomot” este considerat „spor pentru condiții vătămătoare”. Acesta este acordat în baza unei analize realizate de Direcția de Sănănate Publică (DSP), precizează Ziarul de Bacău.
„S-a măsurat nivelul de decibeli din sălile de studiu, din sala de concert. Au fost mai mulți parametri care s-au măsurat. Toate instituțiile asimilate nouă iau acest spor”, a declarat managerul Filarmonicii din Bacău, potrivit ZDBC.ro.
Nu doar muzicienii primesc acest spor. Inclusiv personalul de birou îl încasează. Printre aceștia, contabilul, recompensat cu 802 lei lunar, deși nu participă la concerte și nici în sălile de studiu. Mai mult de atât, există instrumentiști care încasează un spor mai mic decât contabilul, cu câteva sute de lei, în funcție de vechime.
Pentru protecția auzului, muzicienii, în special DJ-ii, obișnuiți cu volumul ridical al muzicii, utilizează dispozitive speciale, al căror cost poate fi acoperitfără probleme cu un spor acordat pentru o lună de zile în sistemul bugetar.
85% dintre taxele și impozitele încasate de statul român se cheltuie pentru plata salariilor bugetarilor. Salariul mediu net la nivel național este de 3.300 de lei, iar în ultimii ani, diferența dintre veniturile de la stat a crescut și mai mult. Chiar și așa, România se află la coada Europei din punct de vedere al veniturilor, respectiv al puterii de cumpărare, în urma politicilor slabe realizate de guvernele din ultimii 30 de ani. Deficitul comercial al României este din ce în ce mai mare, leul se prăbușește în raport cu euro, iar datoria guvernamentală a ajuns la 498 de miliarde de lei.
Ar trebui ca aceste sporuri să fie incluse în salariu? Ar trebui eliminate total sau parțial? Ar trebui și mediul privat să le acorde?