Europa trebuie să fie pregătită pentru un deceniu de război ucrainean, a avertizat secretarul general al NATO. Citat de BBC, Jens Stoltenberg a spus că „paradoxul” războiului din Ucraina este acesta: cu cât alianța militară occidentală se implică mai mult în luptă, cu atât mai repede se va ajunge la o rezoluție.
Stoltenberg, care își încheie mandatul de 10 ani ca secretar general în octombrie, i-a îndemnat pe membrii europeni NATO să-și intensifice angajamentele militare pe fondul temerilor că fondurile americane ar putea fi reduse sau chiar oprite dacă Donald Trump va câștiga un al doilea mandat ca președinte al SUA la alegerile din noiembrie.
Întrebat dacă aliații NATO trebuie să fie pregătiți pentru un război în Ucraina care să dureze mai bine de 10 ani, Stoltenberg a răspuns: „Da”.
El a adăugat: „Dar mesajul principal este că, cu cât sprijinul pentru Ucraina este mai puternic și cu cât suntem dispuși să ne implicăm militar mai mult, cu atât acest război se poate termina mai repede.
„Paradoxul este că acum președintele Putin crede că ne poate prinde. Prin urmare, războiul continuă. Când comunicăm foarte clar că suntem aici pe termen lung, că avem un sprijin puternic și durabil pentru Ucraina, atunci avem condițiile pentru o soluție în care Ucraina să devină un stat suveran independent”.
Declarația lui vine în momentul în care NATO a anunțat deja că o unitate de comandă pentru coordonarea sprijinului pentru Ucraina va fi operațională în Germania din septembrie.
„Acest lucru va oferi mai multă predictibilitate, responsabilitate și sprijin și va demonstra, de asemenea, angajamentul nostru de durată de a sprijini Ucraina”, a spus Stoltenberg.
De asemenea, comentariile lui Stoltenberg vin în momentul în care Germania a anunțat că intenționează să reducă aproape la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina anul viitor – de la aproximativ 8 miliarde de euro la aproximativ 4 miliarde de euro.
Stoltenberg a spus că este încrezător că SUA vor rămâne în alianță pentru că „este în interesul securității SUA să aibă o NATO puternică”.
Există, de asemenea, un „sprijin bipartizan puternic pentru NATO în Statele Unite, atât în Congres, dar și în sondajele de opinie”, a argumentat el.
Întrebat dacă un al doilea mandat al lui Trump ar putea însemna mai puține finanțări pentru NATO, Stoltenberg a spus: „Lucrul corect de făcut, indiferent de ce credeți despre angajamentul SUA față de NATO, este să investim mai mult în apărarea noastră.
„În primul rând, crește probabilitatea ca SUA să rămână un aliat puternic. În al doilea rând, dacă se întâmplă ceva cu adevărat rău, atunci este bine că avem capacități de apărare europene și canadiene mai puternice”.
Stoltenberg a spus că fostul președinte american a făcut „critici absolut corecte și valide” aliaților europeni pentru că nu au cheltuit suficient pentru apărare și s-au bazat prea mult pe SUA. Dar „acest lucru s-a schimbat acum”, a adăugat el.
Membrii NATO ai alianței militare s-au angajat să cheltuiască cel puțin 2% din valoarea economiilor lor – măsurată prin PIB – pentru apărare pe an până în 2024.