Uniunea Europeană se confruntă cu un exercițiu de echilibru dificil în ceea ce privește modul în care să se ocupe de rușii care fug de mobilizarea militară, unele țări caută să blocheze intrarea acestora în spațiul lor, iar altele le oferă un posibil refugiu.
Ordinul președintelui Vladimir Putin de miercuri, prin care a chemat sute de mii de oameni să lupte în Ucraina, a făcut ca valuri de bărbați ruși să se grăbească spre granițele țării în încercarea de a evita să meargă pe front.
Zborurile către țările care acordă rușilor intrarea fără viză, în principal fostele republici sovietice vecine, au fost rezervate aproape în totalitate, în ciuda prețurilor care au explodat, iar la unele frontiere au fost raportate cozi kilometrice.
Până în prezent, numărul celor care vin în UE pare modest, deoarece blocul comunitar a redus deja călătoriile din Rusia prin interzicerea zborurilor directe și prin înăsprirea normelor privind vizele în urma invaziei din Ucraina.
Finlanda – singurul membru care și-a păstrat deschisă frontiera terestră cu Moscova – a raportat că sosirile din Rusia s-au dublat, ajungând la 6.470 de persoane a doua zi după anunțul lui Putin.
Dar, în ciuda dimensiunii reduse, problema stârnește dezbateri la Bruxelles, deoarece membrii UE adoptă abordări extrem de diferite față de rușii care caută să scape de război.
Statele baltice și Polonia – care au mers deja mai departe decât alte state din UE prin restricționarea drastică a intrării rușilor cu vize – sunt în fruntea celor care adoptă o poziție mai dură.
„Mulți ruși care fug acum din Rusia din cauza mobilizării erau de acord cu uciderea ucrainenilor. Ei nu au protestat atunci”, a scris pe Twitter ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics. „Există riscuri de securitate considerabile admițându-i și o mulțime de țări din afara UE în care să meargă.”
Ministrul de interne al Estoniei, Lauri Laanemets, a declarat presei locale: „Nu ar trebui să oferim protecție dezertorilor”.
„Acest lucru ar fi în mod fundamental în contradicție cu scopul tuturor sancțiunilor noastre de până acum, care este responsabilitatea colectivă a cetățenilor ruși”, a spus el.
Vineri, Finlanda a semnalat că urmează aceeași cale, anunțând că va „restricționa semnificativ intrarea cetățenilor ruși” după creșterea numărului de sosiri care a urmat decretului lui Putin.
‘Răsturnarea lui Putin’
La celălalt capăt al spectrului, Germania a semnalat joi că ar putea fi pregătită să primească ruși care fug de recrutare.
„Dezertorii amenințați cu o represiune gravă pot, de regulă, să obțină protecție internațională în Germania”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung.
„Oricine se opune cu curaj regimului lui Putin și, prin aceasta, cade într-un mare pericol, poate depune o cerere de azil pe motiv de persecuție politică”, a spus ea.
Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a declarat vineri că „monitorizează” situația, în contextul în care blocul comunitar a solicitat emiterea de orientări pentru cele 27 de state membre cu privire la modul în care să abordeze eventualele sosiri.
Ambasadorii UE urmează să fie informați cu privire la această problemă în cadrul unei reuniuni de urgență privind Ucraina, care va avea loc la 26 septembrie.
În martie, UE a încheiat un acord istoric prin care și-a deschis porțile pentru milioane de ucraineni, în special femei, copii și bătrâni, care au fugit de invazia rusă.
Dar există mult mai puțină simpatie pentru rușii – în principal bărbați tineri – care ar putea căuta acum o cale de ieșire, chiar dacă unii susțin că, dacă nu li se oferă o cale de scăpare, se va ajunge la consolidarea armatei lui Putin.
Diplomații europeni avertizează că va fi dificil să se ajungă la o abordare comună, iar Comisia pare reticentă să se implice dacă numărul de sosiri nu va crește brusc.
Imigrația este o temă cunoscută ca fiind spinoasă la Bruxelles, iar statele membre ale UE își apără cu înverșunare prerogativele în acest domeniu.
Legislația europeană garantează dreptul de a solicita azil pentru persoanele care sosesc în blocul comunitar. Dar acest drept nu este acordat în mod automat, mai ales dacă există un risc de securitate.
„Aceasta este o situație fără precedent”, a declarat purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper.
Atunci când analizăm situația din acest moment în ceea ce privește securitatea, trebuie să luăm în considerare aceste preocupări geopolitice și, de asemenea, riscurile pentru securitatea noastră.”