Europa, în fața unei noi crize: Rata natalității se prăbușește din cauza epidemiei și a problemelor economice. „Nu mi se pare că e un moment bun să nasc” / „Demografic, Italia e o țară muribundă”

Pandemia de coronavirus și criza economică pe care a generat-o i-a descurajat și mai mult pe europeni să-și întemeieze familii și să aducă pe lume copii. În lipsa siguranței unui job, a unei situații economice stabile și în contextul unor sisteme sanitare aflate pe marginea prăpastiei, tot mai multe femei au ales să-și amâne planurile de a deveni mame. Situația este valabilă mai ales în sudul continentului, unde țări puternic afectate de epidemiei nici nu-și reveniseră bine din recesiunile anilor trecuți. Se cască astfel și mai mult prăpastia dintre nordul european bogat și sudul sărac. Și, toate acestea, în contextul în care populația de pe continent deja e îmbătrânită și natalitatea e în scădere mai peste tot, susține o analiză Reuters.

Epidemia de coronavirus le-a descurajat pe multe dintre femeile care voiau să devină mame

„E timpul să devii mamă” – este notificarea pe care au primit-o, luna trecută, sute de femei din Portugalia. Textul, trimis de un spital privat din Lisabona care încerca să-și promoveze maternitatea, a stârnit un val de indignare pe rețelele sociale, unele femei susținând că, în plină pandemie și recesiune economică, acesta numai un moment bun pentru a face copii nu e.

Tot mai multe date arată că pandemia de coronavirus i-a descurajat pe mulți europeni să facă copii, iar asta e valabil mai ales în țările din sud, precum Italia și Grecia, unde rata natalității deja era în puternic declin.

Economic - 21 nov, 22:36

Profesorul de economie Cristian Păun: Când politicienii îți spun ”stai liniștit în banca ta”, tre’ să sari ca ars. Discursul lor se va schimba radical după alegeri. Românii să fie cumpătați, că vin vremuri grele (VIDEO)

În anul 2000, în Portugalia au avut loc 120.000 de nașteri. Anul trecut au fost doar 86.600, o scădere cu 39%.

Pe lângă provocările emoționale pentru cuplurile care așteaptă copii, pe termen lung se mai adaugă și cele de ordin economic, țările lor având în față ani de luptă pentru a reveni pe linia de plutire.

Mai puține nașteri înseamnă, pe viitor, mai puțin salariați, fapt ce se va reflecta în starea economiei și presiunea pe sistemele de pensii. Asta va însemna o acutizare a discrepanțelor dintre nordul european bogat și sudul sărac.

„Vezi în media și prin alte locuri povești despre oameni care profită de carantină să aducă pe lume copii, dar ăsta e exact opusul unui comportament rațional”, a susținut, pentru Reuters, Vanessa Cunha, specialist în fertilitate, studii de gen și probleme familiale la Universitatea din Lisabona.

„Nu mi se pare că e un moment bun să aduci pe lume un copil”

Irene Pontarelli, terapeut specializat în reabilitare psihiatrică, plănuia să aducă pe lume un copil anul acesta, după șapte ani de mariaj.

După doi ani în care a lucrat în orașul italian Ferrara, la 550 de kilometri de soțul ei, Tony, în final a găsit un job în orașul ei natal, Isernia, și părea momentul perfect să-și întemeieze o familie. Apoi a lovit epidemia. Irene nu a mai putut să-și vadă deloc soțul din martie până în iulie, din cauza carantinei, iar acum spune că e prea stresată pentru a face un copil.

„Spitalele noastre sunt pe punctul de a intra în colaps, mai ales în sud. Mă văd într-o maternitate, singură, într-un sistem sanitar care nu funcționează cum ar trebui. Nu mi se pare că e un moment bun să aduci pe lume un copil”, a spus Irene Pontarelli, care are 35 de ani.

Maria Vicario, președinta Ordinului Național al Moașelor din Italia, a declarat că se așteaptă ca această criză să aibă „un impact clar” asupra nașterilor de anul viitor.

„Femeile din Italia aleg să aducă pe lume copii când se simt în siguranță din punct de vedere al slujbelor, al economiei și sănătății. Toate astea au fost anulate de pandemie”, a explicat Vicario.

În regiunea Lazio, numărul sarcinilor pierdute s-a triplat în acest an, pentru că femeile s-au temut să meargă în spitale pentru control.

Discrepanțe tot mai mari între nordul european bogat și sudul sărac

În partea cealaltă a continentului, Eva Nordlund, președinta Asociației suedeze a Moașelor, a spus că acolo lucrurile par să se întâmple exact invers: „Sunt centre de îngrijire a femeilor însărcinate care nu mai fac față cererilor”.

În Germania, cea mai puternică economie a Europei, rata de fertilitate înainte de pandemie era în jurul mediei europene – 1,5 nașteri / femeie. Franța, Suedia și Danemarca erau în fruntea clasamentului cu rate de 1,7. La polul opus se aflau Italia și Spania, cu 1,3.

Un studiu în cele mai mari cinci țări din Europa, efectuat în timpul primului val al epidemiei de coronavirus (martie – aprilie), a arătat că mai bine de două treimi din persoanele sub 34 de ani voiau să renunțe sau să amâne planurile de a aduce pe lume copii.

Respondenții din Italia și Spania erau cu mult mai înclinați să renunțe la aceste planuri decât cei din Marea Britanie, Franța și Germania, arată cercetarea condusă de Universitatea Catolică din Milano.

Rui Pires, sociolog în Lisabona, a explicat că printre motivele scăderii natalității se numără inegalitatea între sexe și lipsa ajutorului pentru a aduce pe lume un copil. În ambele privințe, situația e mult mai rea în sudul continentului, decât în nord. Iar pandemia nu a făcut decât să acutizeze aceste probleme.

Italia și Spania sunt într-o situație chiar mai rea, căci încă mai au de suferit de pe urma recesiunilor din 2008 și 2012. Iar în Porugalia și Grecia fix persoanele aflate la vârsta de a-și întemeia o familie au fost cel mai puternic lovite de recesiune.

„Italia e o țară muribundă”

„Din punct de vedere demografic, Italia e o țară muribundă. Situația era oricum disperată și pandemia amenință să distrugă orice urmă de speranță la o salvare”, a afirmat Alessandro Rosina, profesor la Universitatea Catolică.

În Italia, în anii 1970, erau circa 800.000 de nașteri pe an.

În 2019 au fost doar 420.000 – cel mai mic număr de la unificarea țării, în 1861.

Specialiștii anticipează că rata natalității va continua să scadă, implicit din cauza pandemiei de coronavirus

Gian Carlo Blangiardo, președintele biroului oficial de statistică din Italia, a spus parlamentului, săptămâna trecută, că epidemia de coronavirus și problemele economice vor accelera trendul negativ. A anticipat 408.000 de nașteri în anul acesta și 393.000 în 2021.

În Spania, care are a doua cea mai mică rată de fertilitate din Europa, după micuța Malta, numărul de nașteri deja scădea rapid încă dinaintea izbucnirii crizei sanitare, înregistrând o prăbușire de 16% doar în intervalul 2014 – 2019.

„N-am risca deloc să pariem că anul viitor vor fi și mai puține nașteri, posibil ceva mai puține decât ar fi fost fără COVID. Probabil trendul va continua și în anii următori”, a anticipat Alejandro Macarron, demograf la Universitatea Centrală Europeană din Madrid.

Potrivit studiilor recente efectuate de Uniunea Europeană și de grupuri de oameni de știință de la instituții ori publicații prestigioase, precum Lancet, Europa Centrală și de Est pierde masiv populație. Țări ca România, Bulgaria sau Ucraina ar urma să piardă undeva între 50-70% până în anul 2100. În România, în primele șase luni ale anului 2020, s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din ultimii șapteani.