Europa este în continuare dependentă de gazul rusesc, în ciuda unei reduceri semnificative

În urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a ucis zeci de mii de oameni și a forțat milioane de ucraineni să plece din țară, Rusia a încercat să pedepsească Uniunea Europeană pentru că a sprijinit Kievul.

Europa rămâne dependentă de gazul rusesc

Rusia a început să sufoce Europa, încălcând contractele energetice preexistente și scăzând unilateral exporturile de gaze către UE, scrie kyivindependent.

De asemenea, Kremlinul a reușit să compenseze pierderea volumelor de export cu creșteri masive ale prețurilor gazelor europene și prețuri mari ale petrolului.

Veniturile bugetare din petrol și gaze au crescut cu peste o treime în perioada ianuarie-septembrie 2022, potrivit Reuters.

În timp ce țările UE plătiseră Rusiei aproximativ 100 de miliarde de dolari pentru energia fosilă în 2021, potrivit Eurostat, Centrul pentru Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) a estimat că, începând cu ianuarie 2023, țările UE plătiseră Rusiei 135 de miliarde de dolari pentru combustibilii fosili de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.

Pe scurt, UE a plătit mai mult Rusiei în 2022 decât în ​​2021, în ciuda faptului că și-a redus dependența de energia rusă.

UE a importat gaz rusesc în valoare de 50 de miliarde de dolari, alimentând mașina de război a Rusiei și ajutând la finanțarea crimelor de război din Ucraina.

Dependentă de ani de zile de gazul rusesc, Europa a depășit așteptările și a scăzut ponderea gazului rusesc în mixul energetic al UE de la 40% la 10% într-un an.

Dar o reducere majoră a gazelor nu a fost decizia Europei, a declarat Thomas Pellerin-Carlin, șeful programului UE Institute for Climate Economics, pentru Kyiv Independent.

„Persoana care a decis asta este (Vladimir) Putin”, a spus el. „Aceasta nu este o decizie europeană, în comparație cu petrolul, de exemplu”.

Țările UE nu au sancționat și nici nu au interzis importurile de gaze rusești, alegând în schimb să încerce să diversifice furnizorii. Totuși, în încercarea de a ridica alte sancțiuni asupra petrolului, Kremlinul a decis să reducă fluxul de gaz.

Rusia a redus livrările de gaze prin Nord Stream 1 cu 75% în iunie – de la 170 de milioane de metri cubi de gaz zilnic la aproximativ 40 de milioane de metri cubi, potrivit BBC.

Cum s-au schimbat rutele de aprovizionare

Rusia a închis în totalitate Nord Stream 1 în august, dând din nou vina pe echipament.

Dependența de zeci de ani a Europei de gazul rusesc nu poate fi ștearsă într-un singur an, făcând Bruxelles-ul vulnerabil la șantajul energetic rusesc.

Europa își poate reduce complet dependența de gazul rusesc, a spus Pellerin-Carlin, dar trebuie să-și intensifice politica privind sobrietatea energetică, izolarea clădirilor și energia verde.

„Viitorul Ucrainei, acest război și continentul european se bazează parțial pe politica energetică internă a UE”.

Înainte de invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei din februarie, Europa obișnuia să importe 150-180 de miliarde de metri cubi de gaz din Rusia – aproximativ 40% din mixul său de gaze.

Membrii UE au consumat 412 miliarde de metri cubi de gaz în 2021, se pare că au fost reduse cu 11% în 2022, potrivit grupului de gândire economic Bruegel.

Aproximativ 10% din necesarul de gaz al UE este acoperit în prezent de producția internă. Restul este importat prin conductă sau prin GNL.

Principalele puncte de intrare au fost următoarele conducte – Nord Stream 1 sub Marea Baltică, Yamal care leagă Rusia și Polonia prin Belarus, TurkStream prin Turcia și rețeaua energetică a Ucrainei.

Conducta Nord Stream 2 nu a fost niciodată pusă în funcțiune, în timp ce fluxul de gaz prin conductele Ucrainei a scăzut. Nord Stream, cele mai mari conducte în ceea ce privește volumul transportat, nu funcționează acum după o serie de explozii suspecte.

Drept urmare, Europa a trebuit să apeleze la alți parteneri pentru a-și umple depozitul și a atenua tacticile de șantaj ale Rusiei.

Norvegia, principalul exportator de gaz din regiune

Prima în linie a fost Norvegia, cu care Europa avea deja un „acord tacit” din 2014.

Potrivit lui Pellerin-Carlin, Norvegia a convenit cu UE încă din 2014 că își va limita exploatarea gazelor și nu își va epuiza rezervele de gaze, pentru a oferi o „saltea energetică” în caz de urgență.

Urgența a venit sub forma că Rusia a tăiat fluxul de gaz către Europa, ceea ce a determinat Norvegia să-și sporească producția pentru a umple depozitele europene de gaze.

„Europenii nu au fost naivi”, a spus Pellerin-Carlin. „Au implementat deja strategii de securitate energetică, unele publice”.

De când Rusia a redus fluxurile către Europa, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze din regiune.

Norvegia este de așteptat să producă aproximativ 122 de miliarde de metri cubi de gaz în acest an, a raportat Reuters.

Se estimează că țara nordică va livra UE aproape 90 de miliarde de metri cubi de gaze către UE în 2022, acoperind 25% din cererea blocului, potrivit firmei de cercetare Rystad Energy.

Norvegia a fost de acord să continue să exporte cât mai mult gaz natural în Germania pentru a contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili de Rusia, au declarat liderii celor două țări jurnaliştilor în august.