Europa de Est se împrumută la un nivel record pe măsură ce creşte povara financiară a războiului

Pentru cei mai apropiați vecini ai Ucrainei, bilanțul financiar al războiului de 14 luni se acumulează. Se acordă subvenții pentru energie, se formează armate, iar refugiații ucraineni sunt găzduiți, educați și hrăniți. Pentru a ajuta la plata acestor facturi, guvernele est-europene apelează mai mult ca niciodată la împrumuturi externe.

Situația financiară se deteriorează în Europa de Est

Statele din Europa de Est au împrumutat deja aproape 32 de miliarde de dolari anul acesta, triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Și pentru prima dată în ultimii 12 ani, trei țări din estul Europei – Polonia (9 miliarde de dolari), România (6 miliarde de dolari) și Ungaria (5 miliarde de dolari) – se înregistrează printre primele cinci țări cu piețe emergente care se împrumută pe piețele de peste mări.

Momentul nu este deloc unul prielnic. A devenit mult mai costisitor să se împrumute pe piețele de obligațiuni – chiar și pentru guvernele cu cote înalte precum cele din Europa de Est – după ce băncile centrale din întreaga lume au crescut rapid ratele dobânzilor în ultimul an. Polonia, de exemplu, plătește 5,5% dobândă anuală pentru o nouă obligațiune pe 30 de ani. În 2021, aceeași obligațiune s-ar fi vândut cu mai puțin de 4%.

Această evoluție a dobânzii în creștere nu va face decât să se adauge deficitelor bugetare crescânde brusc ale regiunii și să exercite o presiune mai mare asupra oficialilor financiari. În plus, dacă invazia Ucrainei de către Rusia se prelungește sau se intensifică și sunt necesare cheltuieli și mai mari finanțate din datorii în regiune, investitorii străini ar putea să nu fie la fel de dispuși să absorbă obligațiunile suplimentare care inundă pe piață.

Există semne că investitorii devin deja puțin reticenți. Obligațiunile în dolari ale Poloniei se tranzacționează acum la randamente similare cu cele ale unor țări considerate mult timp mai riscante: Filipine, Indonezia și Uruguay.

Sergey Dergachev, șeful datoriilor corporative pe piețele emergente la Union Investment Privatfonds GmbH din Frankfurt, spune că nu poate detecta până acum niciun cost suplimentar în obligațiunile din regiune de către investitori. Dar, spune el, „situația depinde foarte mult” de lucruri greu de anticipat, cum ar fi evoluțiile de pe teren în Ucraina, ceea ce înseamnă că o deteriorare a condițiilor de finanțare „nu poate fi ignorată, din păcate”.

Deficitul bugetar al Europei de Est va crește la 4,3% din produsul intern brut al regiunii în acest an, în creștere de la 1,3% în 2021, potrivit estimărilor analiștilor Bloomberg.

„Războiul lovește deficitele fiscale din ambele părți”, a spus Daniel Wood, un manager de portofoliu cu venit fix la William Blair International. „Scade creșterea, ceea ce reduce colectarea veniturilor pentru guvern, iar din punctul de vedere al cheltuielilor, a fost necesar ca guvernele să îi ajute pe cei care au fost puternic afectați de costul vieții”.

Pivotul către piețele datoriilor de peste mări vine în timp ce inflația devastează economiile est-europene. Și acest lucru a fost parțial declanșat de război, care a întrerupt majoritatea fluxurilor de energie rusești către regiune. Inflația a crescut la aproximativ 20% în unele țări – niveluri nevăzute în decenii – și, la rândul său, a dus ratele dobânzilor locale chiar mai mult decât au crescut în SUA și Europa de Vest. În Polonia, cea mai mare economie din regiune, obligațiunile pe 10 ani au acum 6%, de patru ori mai mult decât acum doi ani.