Epidemia „bolii cerbilor zombi“ se răspândește în America de Nord. Cercetătorii se tem că s-ar putea transmite la oameni

Pentru că, nu-i așa, majoritatea dintre noi a trecut cu bine printr-o pandemie, oamenii de știință se gândesc că nu e cazul să respirăm prea mult timp liniștiți, exprimându-și temerea că o maladie asemănătoare cu boala vacii nebune, supranumită „boala cerbului zombi”, ar putea să se transmită de la animale la oameni.

O maladie afectează din ce în ce mai des familia cervidelor – cerbi, elani, caribu, reni – din America de Nord. E vorba de boala epuizării cronice sau cașexie, o formă de encefalopatie spongiformă.

Boala este produsă de un agent patogen neobișnuit care poartă numele prion – o particulă infecțioasă proteică, de fapt o moleculă de proteină care devine infecțioasă atunci când ia o formă anormală.

Tocmai din cauza faptului că infecția este conținută de o proteină, sistemul imunitar nu o vede și, prin urmare, nici nu o va atacă, De asemenea este rezistentă la temperaturi extreme și la solvenți puternici. Cea mai populară dintre afecțiunile provocate de prioni este encefalopatia spongiformă bovină – boala vacii nebune.

Infecția produsă de prioni produce modificări în creierul și sistemul nervos al gazdelor, provocând animalelor letargie, emaciere, făcându-le să se poticnească la mers și lăsându-le cu o privire ”fixă, goală”, acest ultim simptom determinându-i pe unii să o numească ”boala cerbilor zombi”.

Boala a pătruns în Parcul Național Yellowstone

De curând, mai multe exemplare de cerbi și căprioare afectate de encefalopatie spongiformă au fost detectate în Parcul Național Yellowstone, al cărui ecosistem susține cea mai mare și cea mai diversă gamă de mamifere sălbatice mari din SUA, iar acest aspect reprezintă un important semnal de alarmă pentru biologi, scrie The Guardian.

„Acest caz aduce această boala în centrul atenției – și acesta este, în mod ironic, un lucru bun, pentru că este o boală care are un impact ecologic uriaș”, declară dr. Thomas Roffe, medic veterinar și fost șef al departamentului de sănătate animală pentru Fish & Wildlife Service.

Roffe este unul dintre cei care atrage de mult timp atenția că boala va ajunge în Yellowstone, cerând că atât guvernul federal, cât și statul Wyoming să ia măsuri mai. agresive pentru a încetini răspândirea sa.

Yellowstone, un vast laborator de observare a implicațiilor induse de boală într-o mare ecosistem

Astfel, Yellowstone a devenit un vast laborator de observare a implicațiilor produse de pătrunderea maladiei într-un ecosistem cu o largă paletă de diversitate biologică – sute de mii de elani și căprioare străbat rezervația, susținând populații de urși, lupi, pume, coioți și alte animale carnivore.

Boala este un „dezastru cu evoluție lentă”, potrivit doctorului Michael Osterholm, un epidemiolog care a studiat focarul de encefalopatie spongiformă bovină sau „boala vacii nebune” din Marea Britanie , director al Centrului pentru cercetare și politici în domeniul bolilor infecțioase de la Universitatea din Minnesota.

„Avem de-a face cu o boală care este invariabil fatală, incurabilă și foarte contagioasă. Îngrijorarea este că nu avem o modalitate eficientă și ușoară de a o eradica, nici de la animalele pe care le infectează, nici din mediul pe care îl contaminează”, este de părere Dr. Cory Anderson, care și-a obținut recent doctoratul concentrându-se asupra căilor de transmitere a bolilor produse de prioni.

Odată ce un mediu este infectat, agentul patogen este extrem de greu de eradicat. El poate persista ani de zile pe suprafețe, iar cercetările au relevat faptul că este rezistent la dezinfectanți, formaldehidă, radiații și incinerare la 600 de grade Celsius.

Este posibil ca boala să treacă peste bariera dintre specii?

În SUA și Canada, există deja temerea că boala ar putea sări bariera dintre specii, contaminând vitele, alte mamifere sau chiar oamenii.

Epidemiologii spun că absența, pentru moment, al unui caz ”zero” nu înseamnă că nu se va întâmpla, exemplificând cu traseul pe care l-a avut boala vacii nebune, transmisă de aceeași formă de agent patogen.

„Epidemia de ESB (”boala vacii nebune”) din Marea Britanie a oferit un exemplu despre cum, peste noapte, lucrurile pot lua o altă turnură, atunci când boala trece de la animale la oameni. Vorbim despre  faptul că există potențial ca ceva similar să se întâmple. Nimeni nu spune că se va întâmpla cu siguranță, dar este important ca oamenii să fie pregătiți”, avertizează dr. Cory Anderson.

Dr. Raina Plowright, de la Universitatea Cornell, spune că boala ar trebui privită în contextul mai larg al unor agenți patogeni zoonotici emergenți periculoși, care traversează barierele dintre specii, între oameni, animale și animale sălbatice la nivel global și că focarele apar pe măsură ce așezările umane și exploatările agricole se intră în medii în care crește contactul cu animalele purtătoare de agenți patogeni.

Mii de exemplare contaminate, consumate până în prezent de oameni

Odată cu începerea sezonului de vânătoare în SUA, Centrele statelor americane pentru controlul bolilor recomandă cu insistență ca animalele vânate să fie testate pentru depistarea bolilor, iar carnea de cervide care par bolnave să nu fie consumată.

Alliance for Public Wildlife a estimat în 2017 că între 7.000 și 15.000 de animale care sufereau de boala epuizării cronice erau consumate în fiecare an și că se așteaptă ca numărul acestora să crească cu 20% în fiecare an. În Wisconsin, unde testarea cărnii de vânat este voluntară, Anderson și Osterholm spun că este foarte probabil ca multe mii de persoane să fi mâncat carnea unui cerb infectat.

Potrivit US Geological Survey, boala epuizării cronice a fost semnalată până în prezent în 32 de state și trei provincii canadiene.

Care sunt factorii ce pot conduce la încetinirea răspândirii bolii

În urma confirmării prezenței infecției în parcul național, autoritățile din Yellowstone și-au revizuit strategia de supraveghere și de abordare a animalelor bolnave.

Dr. Thomas Roffe este de părere că virulența cu care se manifestă boala este dependentă de densitatea animalelor într-un anumit areal, ceea ce înseamnă că ratele de infectare sunt mai mari acolo unde se adună un număr mare de animale.

De asemenea, studiile sugerează că prădătorii pot fi un aliat al oamenilor în încetinirea și eradicarea bolii, lupii, pumele, urșii au capacitatea de-a detecta animalele bolnave mai rapid decât o fac oamenii și le vor elimina. Un aspect pozitiv este și faptul că prădătorii și-au păstrat până în prezent imunitatea în fața bolii.

O contradicție politică majoră, spun cei care se ocupă de conservarea faunei sălbatice, este faptul că Wyoming, Montana și Idaho, cele trei state care alcătuiesc ecosistemul Greater Yellowstone, care, potrivit estimărilor unora, se întinde pe o suprafață de 90.000 de km pătrați, încurajează uciderea liberală a lupilor și pumelor pentru sport și protecția animalelor, chiar și atunci când acest lucru nu este necesar și poate fi contraproductiv pentru controlul bolii CWD.

„Suntem încă la începutul unui proces despre care și nu știm încotro se îndreaptă. Este o mare miză în joc în ecosistemul Yellowstone și multe altele pentru toți americanii care iubesc natura și viața sălbatică”, a concluzionat dr. Thomas Roffe.