Elveția renunță la neutralitate? Cum a influențat-o aderarea Suediei și Finlandei la NATO

Statutul de neutralitate legendar al Elveției este pe cale să se confrunte cu cel mai mare test din ultimele decenii, ministerul apărării apropiindu-se de puterile militare occidentale ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, se arată într-o analiză Reuters.

Schimbări majore în politica externă a Elveției

Ministerul Apărării întocmește un raport privind opțiunile de securitate care include exerciții militare comune cu țările NATO, susține Paelvi Pulli, șeful politicii de securitate la ministerul elvețian al apărării. Detaliile opțiunilor de politică aflate în discuție în guvern nu au fost raportate anterior.

„În cele din urmă, ar putea exista schimbări în modul în care este interpretată neutralitatea”, a spus Pulli într-un interviu săptămâna trecută. Într-o călătorie la Washington săptămâna aceasta, ministrul Apărării Viola Amherd a menționat că Elveția ar trebui să colaboreze mai strâns cu alianța militară condusă de SUA, dar să nu se alăture acesteia, a informat presa elvețiană.

„Neutralitatea, care a ținut Elveția departe de ambele războaie mondiale în timpul secolului al XX-lea, nu a fost un obiectiv în sine, ci a fost menită să sporească securitatea elvețiană. Alte opțiuni includ întâlniri la nivel înalt și regulate între comandanții și politicienii elvețieni și NATO”, a precizat Pulli.

Apropierea atât de mult de alianță ar marca o îndepărtare de la tradiția îngrijită de a nu lua partide despre care susținătorii săi spun că a ajutat Elveția să prospere pașnic și să mențină un rol special de intermediar, inclusiv în timpul confruntării Occidentului cu Uniunea Sovietică.

Elveția pregătește un pachet de sancțiuni

S-a discutat ideea aderării depline la NATO, dar în timp ce Suedia și Finlanda – țări care au și o istorie de neutralitate – sunt pe punctul de a adera, Pulli a spus că raportul este puțin probabil să recomande Elveției să facă acest pas.

Raportul urmează să fie finalizat până la sfârșitul lunii septembrie, când va fi trimis spre examinare cabinetului elvețian.

Acesta va fi înaintat parlamentului spre discuție și va servi drept bază pentru eventualele decizii privind direcția viitoare a politicii de securitate a Elveției. Raportul în sine nu va fi supus votului.

Ministerul Apărării va contribui, de asemenea, la un studiu mai amplu pregătit de către Ministerul de Externe. Acest proiect va analiza adoptarea de sancțiuni, arme, exporturi de muniție și relația cu NATO dintr-o perspectivă de neutralitate, a spus Ministerul de Externe.

Poporul elvețian nu a mai luptat într-un război internațional din 1815, când a adoptat neutralitatea la Congresul de la Viena, care a pus capăt războaielor revoluționare franceze.

Neutralitatea Elveției, sub semnul întrebării

Convenția de la Haga din 1907 stabilește că Elveția nu va lua parte la conflicte armate internaționale, nu va favoriza părțile în război cu trupe sau armament și nu va pune teritoriul său la dispoziția părților în conflict.

Neutralitatea, inclusă în constituție, permite Elveției dreptul la autoapărare și un domeniu de aplicare cu privire la modul de interpretare a aspectelor politice ale conceptului care nu sunt acoperite de definiția legală.

Ultima actualizare a fost la începutul anilor 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice, pentru a permite o politică externă bazată pe cooperarea cu alte țări în domenii precum ajutorul umanitar și ajutorarea în caz de dezastru.

Conflictul din Ucraina a reînviat dezbaterea, centrată acum pe deciziile guvernului de a impune sancțiuni Rusiei, dar să nu permită reexportul de muniție de fabricație elvețiană în Ucraina, relatează Reuters.