Efectul minciunii ca politică de stat: Noi dovezi arată cum a ascuns China dimensiunea pericolului reprezentat de coronavirus. Cât de mult a afectat acest lucru lupta planetei cu pandemia

De-a lungul crizei declanșate de coronavirus, autoritățile din China au căutat să cenzureze informațiile, să reducă la tăcere jurnaliști, medici și simpli cetățeni critici cu regimul. Întreaga lume a pornit cu stângul lupta cu pandemia, din cauza unui regim care a făcut tot posibilul să țină sub tăcere o situație ce, se vedea cu ochiul liber, avea să capete proporții tragice. Un document recent intrat în posesia Associated Press demonstrează că regimul Xi Jinping știa că noul virus se poate transmite de la om la om și, de la un punct încolo, chiar a luat măsuri pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în provincia Hubei. În schimb, la nivel de discurs, statul chinez dădea asigurări că nu există motive de îngrijorare. Mai rău, atitudinea Chinei a fost lăudată de Organizația Mondială a Sănătății. Șase zile prețioase a pierdut astfel lumea în lupta cu SARS-CoV-2.

China a știut că noul coronavirus poate deveni o pandemie. Nu a spus nimic

Vreme de șase zile, la mijlocul lunii ianuarie, China a știut că noul coronavirus s-ar putea transforma într-o pandemie, dar public a susținut că nu există motive de îngrijorare, arată un raport publicat miercuri de Associated Press și citat de Business Insider.

„Transmiterea de la om la om este posibilă” și „toate localitățile trebuie să se pregătească și să răspundă unei pandemii”, se arată în stenograma unei discuții telefonice private din 14 ianuarie, a lui Ma Xiaowei, șeful Comisiei Naționale de Sănătate, cu oficiali ai Sănătății din provincii.

Scopul conversației telefonice ar fi fost transmiterea ordinelor directe de la președintele Xi Jinping și de la alți oficiali de rang înalt din guvernul chinez, notează AP.

Dar în cele șase zile care au urmat, autoritățile chineze din Sănătate au continuat să susțină public faptul că virsului prezintă un risc mic pentru oameni. Comisia de Sănătate din Wuhan a susținut, chiar pe 14 ianuarie, că „nu am găsit nicio dovadă privind transmiterea de la om la om”.

În ziua următoare, Li Qun, șeful Centrului pentru Controlul Bolilor, a declarat pentru televiziunea de stat că „riscul unei transmiteri susținute de la om la om este scăzut”.

La acea vreme, Organizația Mondială a Sănătății, care se bazează pe state să furnizeze propriile lor date, a crezut China pe cuvânt și a transmis același sfat celorlalte țări.

„Investigațiile preliminare desfășurate de autoritățile chineze nu au găsit vreo dovadă clară a transmiterii de la om la om”, a transmis OMS, pe Twitter, pe 14 ianuarie.

La acea vreme, statele din sudul Asiei urmăreau atent indicațiile OMS despre cum să se pregătească pentru coronavirus, care începuse deja să se răspândească în Thailanda.

Guvernele din întreaga lume analizau ce măsuri preventive să aplice și erau cu ochii pe strategia chineză. Și, vreme de șase zile, China a transmis că nu e nimic de făcut.

Era 20 ianuarie când președintele chinez Xi Jinping le-a vorbit oamenilor despre distanțarea socială și i-a sfătuit să evite călătoriile. În aceeași zi, Zhong Nanshan, epidemiolog chinez, declara la televiziunea de stat că, de fapt, virusul se poate transmite de la om la om.

În acele șase zile, peste 3.000 de oameni s-au infectat cu coronavirus în China, estimează AP. În acea perioadă, milioane de oameni au călătorit prin țară și au mers acasă la familiile lor, pentru a sărbători împreună Noul An Chinezesc.

Primul caz de coronavirus raportat în afara Chinei – cel din Thailanda, din 13 ianuarie – pare să fi fost ceea ce a determinat guvernul chinez să ia măsuri interne pentru a stopa epidemia, mai notează AP.

De fapt, încă din 6 decembrie medicii din Wuhan au început să-și pună problema că virusul s-ar putea transmite de la om la om. Poate cel mai cunoscut dintre ei a fost Li Wenliang, care a început să facă schimb de date cu ai săi colegi. El a fost forțat să declare că mințise până atunci și a fost apoi redus la tăcere de poliția din Wuhan. A murit apoi de coronavirus, fapt ce a declanșat un val de furie fără precedent la adresa autorităților chineze și a cenzurii de stat.

Pe 15 ianuarie, la instrucțiunile lui Ma, Centrul chinez de Prevenire și Control al Bolilor a inițiat nivelul I de răspuns intern – cel mai ridicat. În săptămâna ce a urmat, oficiali ai centrului au fost răspândiți în toată țara pentru a instrui personalul medical, distribui fonduri, colecta informații despre virus și superviza testele de laborator, notează AP. În provincia Hubei, acolo unde se află Wuhan, aeroporturile, stațiile de autobuz și cele de tren au fost informate că trebuie să verifice temperaturile pasagerilor.

În afara acestei zone, însă, restul de mai bine de un miliard de locuitori ai Chinei (și restul lumii) și-au văzut liniștiți de viață.

Efectul minciunii ca politică de stat

Dacă pe 14 ianuarie autoritățile chineze le-ar fi spus oamenilor să rămână în case, să poarte măști de protecție și să evite deplasările, numărul cazurilor înregistrate putea fi mai mic chiar și cu 66%, arată un studiu al Universității din Southampton, publicat pe 13 martie.

„Dacă ar fi reacționat cu șase zile mai devreme, ar fi fost mult mai puțini pacienți, iar resursele medicale ar fi fost suficiente. Am fi evitat colapsul sistemului medical din Wuhan”, a declarat Zuo-Feng Zhang, epidemiolog al Universității din California, pentru AP.

Pe 20 ianuarie, China a raportat 244 de cazuri de COVID-19, dar experții susțin că adevăratele cifre sunt mult mai mari. Pe 17 ianuarie, Wuhan a raportat oficial circa 50 de cazuri, dar numărul real e posibil să fi fost chiar de 35 de ori mai mare, a estimat Imperial College London.

Organizația Mondială a Sănătății, complicele Chinei?

Cazul din Thailanda a speriat oficialii chinezi, dar se pare că nu a fost suficient să alerteze și Organizația Mondială a Sănătății.

Oficialii OMS au lăudat constant China pentru acțiunile sale în raport cu epidemia de COVID-19. Pe 29 ianuarie, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al organizației, declara că această țară „chiar a ajutat la prevenirea răspândirii bolii în alte state”.

În aceeași zi, Michael Ryan, director executiv al Programului OMS de Urgențe Medicale, declara despre China că „face ce trebuie” și despre OMS că „nu a constatat până acum lipsa transparenței”.

Președintele american Donald Trump a acuzat de mai multe ori OMS că s-a descotorosit de problema COVID-19 și că nu a avut reacția cuvenită în raport cu China. Marți, el a anunțat că Statele Unite nu vor mai contribui la fondul organizației.

OMS a declarat răspândirea coronavirusului ca fiind pandemie abia pe 11 martie. La ora publicării aceste știri, în toată lumea sunt raportate peste două milioane de infectări cu SARS-CoV-2. Peste 131.000 de oameni au murit.