Cazurile de hepatită acută infantilă de origine necunoscută, confirmate în 12 țări, se ridică la 190, a raportat, marți, șefa Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, potrivit EFE.
„Există investigații în desfășurare în toate țările care au confirmat cazuri, dar deocamdată cauza acestei hepatite este încă necunoscută”, a spus el într-o conferință de presă.
Ammon a amintit că investigațiile indică o „legătură” cu o infecție cauzată de un adenovirus și că ECDC va continua să monitorizeze cazurile și să colaboreze cu autoritățile sanitare din țările respective.
În Marea Britanie, unde alerta a fost dată pe data de 5 aprilie, au fost depistate peste o sută de cazuri și patruzeci corespund celor zece țări din Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE), cărora li se adaugă cele înregistrate în Statele Unite și Israel.
„Este dificil să faci o evaluare a riscului cu atât de mulți factori necunoscuți, dar impactul este mare”, a avertizat Ammon, referindu-se la faptul că aproximativ douăzeci dintre copiii afectați au avut nevoie de un transplant de ficat după ce au contractat această nouă boală, care de obicei duce la dureri abdominale, diaree sau vărsături.
„Până acum nu a fost detectată nicio legătură între cazuri sau vreo asociere cu călătoriile”, a spus Ammon.
În toate cazurile, investigațiile au exclus hepatitele virale de tipurile A, B, C, D și E.
Ministerul Sănătăţii informează că în România a fost raportat un caz de hepatită acută severă la un copil. Cazul este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.
Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa.
Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, a precizat, luni seara, Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă remis Agerpres.