După generalul american care avertiza că în 2025 SUA ar putea intra în război cu China, mai multe voci importante din SUA avertizează că acest scenariu este cât se poate de plauzibil: un conflict între două puteri nucleare ar avea un rezultat catastrofal
Un republican al cărui voce este importantă în Congresul american a declarat duminică că șansele unui conflict cu China în legătură cu Taiwanul „sunt foarte mari”, după ce un general american a provocat consternare cu o notă care avertiza că Statele Unite se vor lupta cu China în următorii doi ani. Abordarea Washingtonului „mai puțină China” are rezultate foarte proaste pentru SUA în sudul lumii. Comerțul chino-african a atins un maxim istoric în 2021, crescând cu 35% față de 2020.
McCaul a acuzat administrația Joe Biden că a arătat slăbiciune după retragerea din Afganistan, ceea ce ar putea face mai probabil un război cu China
Într-o notă datată 1 februarie, dar publicată vineri, generalul Mike Minihan, care conduce Comandamentul Mobilității Aeriene, a scris conducerii celor aproximativ 110.000 de membri ai săi, spunând: „Instinctul meu îmi spune că ne vom lupta în 2025”.
„Sper că se înșeală… Cred că are totuși dreptate”, a declarat duminică pentru Fox News Mike McCaul, noul președinte al Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților a SUA, citat de Forbes.
Opiniile generalului nu reprezintă Pentagonul, dar arată îngrijorarea la cel mai înalt nivel al armatei americane.
Atât Statele Unite, cât și Taiwanul vor organiza alegeri prezidențiale în 2024, ceea ce ar putea crea o oportunitate pentru China de a întreprinde o acțiune militară, a scris Minihan.
McCaul a declarat că, dacă China nu reușește să preia controlul asupra Taiwanului fără vărsare de sânge, atunci „după părerea mea, se vor pregăti de o invazie militară”. Trebuie să fim pregătiți pentru acest lucru”.
El a acuzat administrația democrată a președintelui Joe Biden că a arătat slăbiciune după retragerea eșuată din Afganistan, ceea ce ar putea face mai probabil un război cu China.
„Șansele sunt foarte mari să asistăm la un conflict cu China„, a declarat McCaul.
În 26 ianuarie, Henry M. Paulson Jr., fost secretar al Trezoreriei SUA, a publicat un articol în Foreign Affairs, în care afirma că „China și Statele Unite se află în plin proces de trecere de la o relație competitivă, dar uneori cooperantă, la una de confruntare în aproape toate privințele”.
El a avertizat, de asemenea, că interesele politice sunt puternice și că dorința de a pedepsi China chiar și pe cheltuiala SUA îi mobilizează pe mulți din Congres.
Luptele politice interne vor complica formularea politicii SUA față de China
Având în vedere alegerile prezidențiale din 2024, politicienii din ambele partide din SUA sunt motivați să fie mai duri față de China.
Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, plănuiește o vizită în insula Taiwan în primăvară. Această mișcare va mai da o lovitură uriașă legăturilor dintre China și SUA.
Abordarea Washingtonului „mai puțină China” are rezultate foarte proaste în sudul lumii. Comerțul chino-african a atins un maxim istoric în 2021, crescând cu 35% față de 2020.
O campanie intensă a SUA pentru a îndepărta firmele chineze de tehnologie, precum Huawei, din arhitectura de bază a telecomunicațiilor a avut rezultate relativ bune în Europa și India, dar slabe aproape peste tot în rest, mai ales în cazul Arabiei Saudite.
Cel mai mare partener comercial al acesteia este China, iar planul său de reformă Vision 2030 se bazează foarte mult pe colaborarea cu firmele chineze de tehnologie, inclusiv Alibaba și Huawei, chiar și în domeniile sensibile care se află direct în vizorul Washingtonului, cum ar fi inteligența artificială și serviciile cloud.
Indonezia, o imensă democrație asiatică pe care Washingtonul a curtat-o pentru a contrabalansa influența chineză, a făcut de fapt din Huawei partenerul său preferat pentru soluții de securitate cibernetică și chiar pentru sistemele guvernamentale.
Astfel că eforturile SUA de a încetini economia din China vor avea probabil și mai puțin succes acum că țara se redeschide. Beijingul răspunde strategiei Washingtonului „mai puțină China” cu propria strategie „mai mult din toată lumea, mai puțin din America”.
Dacă cele două părți nu reușesc să discute o viziune și reguli reciproc acceptabile pentru relațiile dintre China și SUA, s-ar putea ca noi toți să trecem din nou prin scenariul Primului Război Mondial, cu rezultat catastrofal
Beijingul a renunțat la politicile restrictive COVID-19, își redeschide granițele, curtează liderii străini și caută capital și investiții străine pentru a-și relansa economia.
Anul trecut, Xi a efectuat primele sale călătorii externe de la izbucnirea pandemiei în Asia Centrală și în Orientul Mijlociu, subliniind strategia sa de a spori conectivitatea globală a Chinei.
Cu Xi călătorind acum din nou în lume după o pauză de trei ani, împrăștiind la fiecare oprire promisiuni reînnoite de investiții, infrastructură și comerț chinezești, Washingtonul, nu Beijingul, este cel care s-ar putea să se simtă în curând frustrat, scrie Paulson.
Una dintre sarcinile călătoriei anunțate a lui Blinken pentru începutul lunii februarie în China este de a negocia principii directoare care pot ajuta la gestionarea tensiunilor dintre China și SUA. Acesta este un consens important la care s-a ajuns în timpul summitului de la Bali.
Zhao Minghao, profesor la Institutul de Studii Internaționale din cadrul Universității Fudan și membru senior al Institutului Charhar, avertizează că dacă cele două părți nu reușesc să discute o viziune și reguli reciproc acceptabile pentru relațiile dintre China și SUA în următorii 10-20 de ani, s-ar putea ca noi toți să trecem din nou prin scenariul Primului Război Mondial, în care toate părțile au intrat în război ca somnambulii. Iar dacă acest lucru se întâmplă între China și SUA, spune el, două puteri nucleare, rezultatul va fi catastrofal.