După ce fostul președinte Morales a mestecat coca în fața delegaților ONU, în 2009, tot demonstrativ, actualul președinte al Boliviei a mestecat frunze de coca, alături de mii de bolivieni

Principala manifestaţie a miilor de bolivieni care vor să apere planta a avut loc în capitala La Paz, în prezenţa preşedintelui Luis Arce care, înconjurat de cultivatori de coca, a mestecat câteva frunze de coca.

Evo Morales a mâncat o frunză de coca chiar în fața delegaților ONU

Nu e prima dată când un președinte bolivian mestecă în mod demonstrativ frunze de coca. Fostul președinte bolivian Evo Morales a mâncat o frunză de coca în fața delegaților la reuniunea de la Viena a Comisiei ONU pentru Stupefiante (CND) din 12 martie 2009, pentru a insista să ceară ca planta să fie eliminată de pe lista de droguri interzise a ONU. „Suntem pentru frunza de coca, dar împotriva cocainei”, a spus Morales. „Frunza de coca nu mai trebuie denigrată și incriminată!”

Numind interzicerea frunzei o „greșeală istorică majoră”, Morales spunea: „Consumul de frunze de coca datează din anul 3000 î.Hr. Cum vei pune capăt consumul acesteia în 25 de ani, știind că nu este dăunătoare?”

El se referea la Convenția unică a stupefiantelor din 1961, care a stabilit o listă de droguri interzise la nivel internațional și a cerut ca obiceiul mestecării frunzei de coca să fie încheiat în termen de 25 de ani.

Morales, un fost cultivator de coca, a elaborat o nouă constituție pentru Bolivia, pe care alegătorii au aprobat-o în ianuarie 2009 – protejând pentru prima dată frunza de coca ca moștenire culturală a popoarelor indigene ale țării și „factor de coeziune socială”.

La CND, statele membre ONU au convenit să continue politicile de interzicere și eradicare pentru încă zece ani, deși cu un accent mai mare pe prevenire și „reducere a daunelor”. Noul document înlocuiește planul ONU din 1998 de reducere semnificativă a abuzului și a traficului de droguri în termen de 10 ani.

Luis Arce este alături de cultivatorii și consumatorii de coca din Bolivia

„Este o prioritate naţională. Am lansat o campanie pentru a declasifica frunza de coca drept narcotic”, a declarat Luis Arce, joi, 12 ianuarie 2024, citat de Agerpres. În această Zi Acullico (acţiunea de a mesteca coca în limba quechua), şeful statului a promis promovarea utilizărilor medicinale ale plantei în medicină şi în fabricarea lichiorurilor, prăjiturilor, gumei de mestecat, săpunurilor şi altor produse. Se crede că sucul de la mestecatul frunzei atenuează foamea şi elimină oboseala.

Din 1961, frunza de coca a fost clasificată drept substanţă interzisă deoarece constituie materia primă pentru producerea cocainei. În 2013, Bolivia, ţară în care majoritatea populaţiei provine din popoare indigene, a obţinut ca mestecatul frunzelor de coca în scopuri ancestrale şi medicinale să fie autorizat pe teritoriul său.

Prin urmare, Acullico nu mai este sancţionat în Bolivia conform dreptului internaţional. Legea privind frunzele de coca autorizează cultivarea a 20.000 de hectare pentru consum intern.

Cu toate acestea, în ultimul său raport, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor şi Criminalităţii (ONUDC) a estimat suprafaţa cultivată la aproape 30.000 de hectare, insistând că o parte din producţie alimentează traficul de droguri. După Peru şi în special Columbia, Bolivia este considerată al treilea producător de cocaină din lume, potrivit ONU.