După summitul NATO de la Madrid, alianța are un plan de intervenţie mult mai rapid şi eficient în caz de invazie. Astfel, NATO poate detaşa mult mai mulţi militari şi mai rapid: 100.000 de soldați în maxim zece zile, 200.000 în 10 – 30 de zile şi 500.000 în 30 – 180 de zile.
„Este o schimbare firească şi binevenită, având în vedere gravitatea ameninţării pe care o reprezintă Rusia şi importanţa reacţiei rapide. Mai multe simulări de război au arătat că Rusia ar putea ocupa Ţările Baltice în câteva ore sau 2-3 zile, schimbând misiunea NATO de la apărare la eliberarea statelor baltice”, a declarat, pentru Adevărul, Ionuţ Şutea, analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare şi conflicte armate.
Există însă o problemă – infrastructura rutieră din estul Europei.
Întrebat care este cea mai mare provocare în ceea ce priveşte acest nou plan de contingenţă, Ionuţ Şutea a răspuns: „În ceea ce priveşte numărul de trupe, aş spune că principalele provocări cu care s-a confruntat NATO de când statele din Europa Centrală şi de Est au devenit membre au fost mobilitatea şi logistica. Este uşor să aduci mii de soldaţi americani în Germania şi Olanda, însă repoziţionarea lor în, să zicem, Dobrogea şi estul Poloniei, este o adevărată provocare având în vedere starea infrastructurii rutiere şi feroviare în estul Europei. Fără o extindere a reţelei feroviare-rutiere care conectează estul cu vestul Europei, Alianţa va rămâne în cea mai mare parte dependentă de un pod aerian pentru a spori efective şi logistica necesară să susţină operaţiuni într-o zonă de criză”.
Despre lipsa infrastructurii în România a vorbit și Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa, încă dinainte ca Rusia să atace Ucraina și noi să fim în acest mediu de securitate mult mai complex.
„Flancul Estic din NATO este pregătit pentru a primi trupe, dar știm din exercițiile anterioare că sunt probleme cu transportul. Infrastructura nu este ideală. Tocmai pentru astfel de situații am încercat să dezvoltăm mobilitatea militară în ultimii ani. Militarii trebuie să se pună în mișcare prin Europa înainte de începerea crizei. Pot ajunge acolo suficient de repede încât să prevină criza?
Este ministerul Transporturilor din România pregătit pentru așa ceva? Sunt pregătite autostrăzile pentru convoaie? Sau aeroporturile? Este portul Constanța pregătit? Știu că România a lucrat la acest lucruri, dar acum va fi un test bun pentru a vedea cât de mult v-ați dezvoltat”, afirma Ben Hodges, la finele lunii ianuarie.
Un avertisment similar lansase încă din noimebrie 2021: „Există câteva aspecte legate de mobilitate. Unul este infrastructura. Podurile – aveţi podurile peste multele râuri ale României, mai ales Dunărea? Autostrăzi, tuneluri care permit deplasarea rapidă spre şi în România, când aliaţii trebuie să vină rapid – susţine infrastructura aşa ceva?”.