Începe o nouă întâlnire ‘istorică’ între Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un. Ce se va discuta și ce aşteptări există

Miercuri, la Hanoi, în Vietnam, va începe cea de a doua întâlnire dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-Un, acesta fiind punctul culminant a unei serii de întâlniri dintre reprezentanţii celor două ţări, care au avut loc în săptămânile precedente.

Potrivit analiştilor STRATFOR, cele două părţi ar putea avea următoarele puncte de discuție(care nu neapărat se vor şi concretiza):

1. Cele două părţi ar putea declara informal sfârşitul Războiului din Coreea şi ar putea anunţa înfiinţarea de ambasade. Tehnic vorbin, Războiul din Coreea s-a terminat în 1953, însă nu există un acord de pace între părţile combatante. De aici şi prezenţa unui număr mare de trupe nord-coreene şi sud-coreene la graniţă, precum şi prezenţa unui număr mare de soldaţi americani în Coreea de Sud;

2. Statele Unite ar putea solicita o „îngheţare” a programului nuclear nord-coreean;

3. În schimb, Coreea de Nord ar putea solicita o ridicare a sancţiunilor economice care i-au fost impuse pe parcursul mai multor decenii. Asta deşi unul dintre actele de sancţionare a Coreei de Nord au fost semnate în 2017, chiar de către Donald Trump. Sancţiunile interzic importul de minerale din Coreea de Nord, restricţionează investiţiile străine şi ajutorul financiar către Coreea de Nord, interzice exportul de arme către Coreea de Nord, exportul de combustibil pentru rachete sau pentru avioane, exportul de bunuri de lux şi multe altele.

La începutul lunii ianuarie însă, Casa Albă a indicat destul de clar că Statele Unite va menţine sancţiunile împuse Coreei de Nord, chiar şi în eventualitatea în care vor avea loc progrese în negocierile pentru denuclearizare.Rămâne de văzut, în urma discuţiilor de miercuri și joi, dacă declaraţiile de atunci au fost doar un mijloc de a pune presiune pe Coreea de Nord sau nu.

Foto: Maşina preşedintelui american Donald Trump trecând prin Hanoi, Vietnam (sursă foto: hepta.ro)

Analiştii şi serviciile de informaţii, sceptice cu privire la ce se poate obţine concret

Recent, directorul serviciilor naţionale de Informaţii (DNI) american a precizat că „este puţin probabil că Coreea de Nord să se denuclearizeze complet, şi a indicat că, de fapt, ea şi-a continuat activitatea de dezvoltare a programului nuclear”. Ulterior însă, Donald Trump a respins aceste afirmaţii şi şi-a acuzat serviciile de informaţii de „naivitate| şi de „pasivitate”.

Şi analiştii STRATFOR sunt sceptici cu privire la ce se poate obţine concret de la această întâlnire, însă admit faptul că orice fel de concesii au potenţialul de a duce la noi negocieri.

În același timp, pe pagina sa de Twitter, Donald Trump nu s-a arătat în mod special optimist cu privire la negocieri, dar a lăudat din nou Coreea de Nord, vorbind de „potenţialul” ei de a deveni un loc prosper, cu condiţia să renunţe la programul nuclear.

„Vietnam prosperă precum puţine locuri de pe Pământ. Coreea de Nord ar putea fi la fel, şi chiar foarte rapid, dacă s-ar denucleariza. Potenţialul este MINUNAT, o imensă oportunitate pentru prietenul meu, Kim Jong-Un, cum nu prea a mai avut nimeni altcineva în istorie – foarte interesant”, a scris Donald Trump pe Twitter.

Foto: Liderul nord-coreean (cunoscut pentru frica de avioane) se pregăteşte să se îmbarce într-un tren cu destinaţia Hanoi (sursă foto: hepta.ro)

Ce importanţă are programul nuclear pentru regimul de le Pehnian

Din perspectiva regimului comunist din Coreea de Nord însă, programul nuclear a fost, de la bun început, menit să garanteze supravieţuirea regimului comunist în faţa unei puteri occidentale pe care a privit-o dintotdeauna cu neîncredere. Phenianul a privit cu neîncredere şi China, însă din varii motive, între cele două există o relaţie de cooperare de care ambele state au nevoie.

Coreea de Nord este lipsită de resurse naturale importante, de aliaţi (cu excepţia Chinei şi parţial a Rusiei) şi are o poziţie geostrategică foarte vulnerabilă (fiind poziţionata între puteri mai mari decât ea). De aici şi necesitatea, din punctul de vedere a regimului comunist, de a dezvolta un program nuclear care să ţină la respect orice potenţială ameninţare.

De fapt, programul nuclear a fost atât de important pentru regimul comunist de la Phenian, încât a preferat să investească în acest program şi puţinele resurse pe care le-a avut la dispoziţie. De multe ori acest lucru având consecinţe profund nefaste asupra populaţiei, care suferă de privaţiuni în ceea ce priveşte alimentaţia. De altfel, Coreea de Nord este unul dintre cele mai sărace state din Asia, având un Produs Intern Brut (PIB) de aproximativ doar 30,7 miliarde de dolari.

Foto: Clădirea din Hanoi, Vietnam, în care va avea loc întâlnirea dintre Donald Trump şi Kim Jong-un (sursă foto: hepta.ro)

O nouă întâlnire „istorică”

Donald Trump şi Kim Jong Un s-au întâlnit pentru prima dată pe 12 iunie 2018, momentul fiind catalogat, la acea dată, drept unul „istoric”. Asta după ce, cu doar câteva luni în urmă, cei doi se ameninţaseră în mai multe rânduri, Donald Trump caracterizându-l pe Kim Jong-Un drept „Micuţul Om Rachetă” (Little Rochet Man).

În fapt, întâlnirea din iunie 2018 a reprezentat un punct cu adevărat istoric mai mult pentru Coreea de Nord. Asta pentru că liderii săi nu se mai întâlniseră cu un preşedinte americane până atunci. Și pe măsură ce regimul de la Phenian a fost tot mai contestat din afară, o întâlnire cu un preşedinte american reprezintă un mijloc perfect de a obţine mai multe legitimitate pe plan intern şi internaţional.

Ce a obţinut întâlnirea „istorică” din 2018

Întâlnirea din 2018, deşi nu a obţinut mai nimic concret, a reprezentat însă o bază de viitor dialog între cei doi lideri. Din acel moment, evoluţia relaţiilor SUA-Coreea de Nord (cel puţin la nivel declarativ) a fost una radical diferită faţă de cea care a avut loc în timpul mandatului lui Barack Obama. Atunci, tensiunile dintre Coreea de Nord şi SUA au crescut atât de mult, încât Coreea de Nord a bombardat anumite locuri din Coreea de Sud – aliat al SUA.

În plus, anterior acelei întâlniri, ca gesturi de bună-voință, liderul nord-coreean a distrus centrul de teste nucleare de la Punggye-ri şi a ordonat înlocuirea din funcţie a trei generali care se ocupaseră de programul nuclear.

Chiar şi recent-stabilitărelaţie Trump-Kim Jong-Un a fost presărată de tensiuni, problematica programului nuclear nord-coreean stagnând sau chiar degradându-se pe alocuri, cel puţin la nivel retoric.

În noiembrie 2018, de exemplu, Coreea de Nord a ameninţat că-şi va relua programul nuclear dacă Statele Unite nu ridică sancţiunile economice ce i-au fost impuse încă din anii ’50.