Preşedintele american Donald Trump a anunţat, pe Twitter, că se va întâlni cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pe 27-28 februarie, confirmându-şi astfel propriile afirmate făcute în urmă cu câteva zile.
„De abia aştept să-l întâlnesc pe Preşedintele Kim şi să promovez cauza păcii”, a scris Donald Trump într-o postare de pe Twitter.
În plus, Donald Trump l-a şi lăudat pe Kim Jong-un, apreciându-i abilităţile de lider.
„Coreea de Nord, sub conducerea lui Kim Jong-Un, va deveni o mare putere economică. Poate că asta îi va surprinde pe unii, dar nu mă va surprinde pe mine, pentru că am ajuns să îl cunosc şi să înţeleg cât de capabil este. Coreea de Nord va deveni un alt tip de rachetă – una economică”, a scris preşedintele american.
Asta deși Coreei de Nord i-au fost impuse sancţiuni economice de decenii, de către Statele Unite și ONU. De altfel, sancțiunilecombinate cu politicile economice ale Phenianuluiau transformat Coreea de Nord într-unadintre cele mai sărace state din Asia, având un Produs Intern Brut (PIB) de doar 30,7 miliarde de dolari, potrivit datelor oferite de Japantimes. Șitoate acestea, dea lungul timpului, regimul comunist de la Phenian a preferat să investească o mare parte a resurselor sale limitate în armament şi în dezvoltarea unui program nuclear.
Dar lăsând la o parte retorică – adesea irelevantăîn geoplitică –, ce poate realiza o nouă întâlnire Trump-Kim Jong-un?
În termeni reali, întâlnirile dintre reprezentanţii SUA şi cei nord-coreeni pot realiza foarte puţine pe termen scurt. Eventual, ele pot duce doar la o îmbunătăţire a dialogului dintre cele două părţi, care să fie ulterior exploatată pentru a se obţine alte concesii.Asta datorită faptului că, pentru regimul comunist din Coreea de Nord, programul nuclear a fost, de la bun început, un instrument deasigurare a propriei supravieţuiriîn faţa a ceea ce percepe drept ameninţări existenţiale. În această categorie incluzând aproximativ toate statele din jur, inclusiv China – chiar dacă aceasta a fost singurul ei aliat din ultimii aproape 70 de ani.
Prin urmare, este puţin probabil că regimul de la Phenian sărenunţe la programul său nuclearîn baza unor discuţii iniţiate de abia anul trecut.
În plus, problematica Coreei de Nord trece dincolo de programul nuclear, intrând șiîn spectrul securităţii geopolitice. De altfel, Coreea de Nord a fost un factor destabilizator şi înainte de a-şi demara progrmul nuclear.
Declaraţiile lui Donald Trump, contrare celor ale propriilor servicii de informații
Recent, directorul serviciilor naţionale de Informaţii (DNI) – numit chiar de Donald Trump – spusese că este puţin probabil că regimul comunist de la Phenian chiar să se denuclearizeze complet. El a precizat că, defapt, Coreea de Nord şi-ar continua activitatea de dezvoltare a programului nuclear, încălcându-şi astfel promisiunile de denuclearizare.
Ca răspuns la aceste afirmaţii, Preşedintele american Donald Trump a precizat că „poate că serviciile ar trebui să se ducă înapoi la şcoală?” şi s-a lăudat cu privire la modul în care au evoluat relaţiile Statelor Unite cu Coreea de Nord.
Afirmațiiledirectorului serviciilor naţionale de Informaţii american au fost, însă, susținute deONU, care a indicat faptul că regimul de la Phenian ascunde arme nucleare şi că vinde arme.
North Korea, under the leadership of Kim Jong Un, will become a great Economic Powerhouse. He may surprise some but he won’t surprise me, because I have gotten to know him & fully understand how capable he is. North Korea will become a different kind of Rocket – an Economic one!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) February 9, 2019
Întâlnirea de la sfârşitul acestei luni va fi a două dintre Donald Trump şi Kim Jong-un. Prima, având loc în vara anului 2018
Este greu de cuantificat impactul întâlnirii „istorice” Trump-Kim Jong-un din vara anului 2018, în principal datorită ipsei de transparență a regimului de la Phenian cu privire la programul său nuclear. Dar şi datorită declaraţiilor contradictorii ale lui Donald Trump şi ale propriilor servicii de informaţii, la care se adaugă şi poziţia ONU.
Ba de la summitul din iunie 2018 încoace, problematica programului nuclear nord-coreean pare să fistagnat sau chiar să se fidegradat, cel puţin la nivel retoric.
Foto: Liderul nord-coreean Kim Jong-un (stânga) şi preşedintele american, Donald Trump în timpul vizitei din iunie 2018 (sursă foto: hepta.ro)
În noiembrie 2018, Coreea de Nord a ameninţat că-şi va relua programul nuclear dacă Statele Unite nu va ridica sancţiunile economice ce i-au fost impuse încă din anii ’50 – Coreei de Nord i-au fost impuse sancţiuni şi din partea ONU.
Iar recent, mai mulţi oficiali nord-coreeni au făcut o vizită în China, vechiul său susţinător din punct de vedere economic, politic şi geopolitic.
Foto: Liderul nord-coreean Kim Jong-un (stânga) şi preşedintele Chinei, Xi Jinping (sursă foto: hepta.ro)
Întâlnirea Trump-Kim Jong-un de pe 12 iunie 2018 a fost catalogată drept una „istorică” deşi cu doar câteva luni înainte, cei doi se ameninţaseră în mai multe rânduri, Donald Trump caracterizându-l pe Kim Jong-Un drept „Micuţul Om Rachetă” (Little Rochet Man).
Anterior acelei întâlniri, ca gesturi de bună-voință, liderul nord-coreean distrusese centrul de teste nucleare de la Punggye-ri şi a ordonat înlocuirea din funcţie a trei generali care se ocupaseră de programul nuclear.
Întâlnirea din iunie 2018 a reprezentat un punct cu adevărat istoric pentru Coreea de Nord, ai cărei lideri nu se mai întâlniseră cu un preşedinte americane până atunci – acesta fiind un scop în sine pentru liderii nord-coreeni, ca un mijloc de a obţine mai multe legitimitate pe plan intern şi internaţional.