Dodon: România nu are bani pentru un proiect costisitor precum Unirea. 80% dintre moldoveni sunt împotriva unirii

Președintele Republicii Moldova a declarat într-un interviu pentru TASS că, din discuțiile sale cu reprezentanții SUA, și-a dat seama că aceștia privesc Chișinăul prin ochii României vecine, unde se ascund planurile de unire. De fapt, susține Igor Dodon, România nu are bani pentru un proiect atât de costisitor.

Dodon a mai spus că planurile de unire au fost discutate și în țara sa, dar doar în contextul agitației dinaintea alegerilor. Altfel, 80% dintre moldoveni sunt împotriva unirii.

"În realitate, România nu are bani pentru un proiect atât de costisitor precum Unirea. Nici noi nu îi avem. Împotriva unirii, după cum relevă sondajele, se pronunță circa 80% dintre cetățenii noștri. În plus, există problema Transnistriei și a Găgăuziei, care în acest caz vor obține dreptul la autodeterminare. Nu cred că SUA și UE vor dori să plătească pentru unificarea celor două țări, ceea ce amenință să destabilizeze situația în regiune, prin apariția de noi probleme și noi cheltuieli', a explicat Igor Dodon, citat de Agerpres.

Politică - 19 sep, 16:20

CSAT a analizat Planul de înzestrare a Armatei României în perioada 2025 – 2034. Discuțiile au mai vizat situația Ucrainei și a Republicii Moldova

Reporterul TASS a insistat, totuși, că în Republica Moldova există partide ale "unioniștilor", iar Traian Băsescu a devenit recent președinte de onoare al unuia dintre ele, Partidul Unității Naționale.

"Se face cu acordul tacit al majorității de guvernământ. Lansându-i pe unioniști în spațiul politic, aceasta (majoritatea de guvernare) dorește ca înaintea alegerilor să distrugă oponenții din partidele de dreapta, pe care mizează Washingtonul și Bruxellesul. Eu i-am retras cetățenia Republicii Moldova lui Băsescu și am inițiat amendamente la legislația care interzice partidele ce se pronunță pentru lichidarea țării", a răspuns Dodon.

Președintele moldovean a promis să-i pedepsească pe membrii Curții Constituționale de la Chișinău care au permis schimbarea denumirii limbii de stat în Constituția Republicii Moldova din limba moldovenească în cea română.